Deschiderea procedurii falimentului față de o societate din cadrul UE ce are deschisă o Sucursală în România. Efectele asupra contractelor de muncă încheiate de către Sucursală

În ipoteza în care o societate din cadrul UE decide deschiderea unei Sucursale în România, iar ulterior față de societatea mamă se dispune deschiderea procedurii falimentului, se pune problema efectelor acestei decizii asupra angajaților Sucursalei din România. Ce se întâmplă cu acești angajați? Ce posibilități au de a își recupera creanțele salariale? Ce procedură trebuie să urmeze?

O să încercăm să răspundem la aceste întrebări prin raportare la o situație concretă supusă analizei noastre la sfârşitul anului 2019, respectiv începutul acestui an.

În concret, o societate din Italia (SRL), având ca obiect principal de activitate lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor, decide în anul 2013 înființarea unei Sucursale în România.

Ulterior, prin intermediul Sucursalei din România se execută mai multe lucrări contractate pe teritoriul României, sens în care se angajează personal român.

În august 2019 instanțele competente din Italia decid falimentul societății mamă și potrivit legislației italiene sunt numiți doi curatori italieni pentru gestionarea procedurii falimentului.

În acest context s-a pus problema procedurii de urmat în vederea desfacerii contractelor de muncă ale angajaților Sucursalei, iar ulterior închiderea acesteia.

Pentru alegerea procedurii de urmat s-a pornit de la două dispoziții esențiale, respectiv art. 13 alin. (1) din REGULAMENTUL nr. 848 din 20 mai 2015 privind procedurile de insolvenţă, potrivit cărora efectele procedurii de insolvenţă asupra unui contract de muncă şi asupra unui raport de muncă sunt reglementate exclusiv prin legea statului membru aplicabilă contractului de muncă și art. 43 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 a societăților, potrivit cărora sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale şi se înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerţului din judeţul în care vor funcţiona.

Din analiza contractelor individuale de muncă a rezultat că legea aplicabilă acestora era legea română.

În consecință, având în vedere și prevederile art. 21 alin. 1 din REGULAMENTUL nr. 848/2015 potrivit cărora practicianul în insolvenţă desemnat de o instanţă competentă din statul membru pe teritoriul căruia se află centrul intereselor principale ale debitorului poate exercita pe teritoriul unui alt stat membru toate atribuţiile conferite de legislaţia statului de deschidere a procedurii, atât timp cât nu a fost deschisă o altă procedură de insolvenţă şi nu a fost adoptată o măsură de conservare contrară, ca urmare a unei cereri de deschidere a unei proceduri de insolvenţă în statul respectiv, s-a dat aplicare prevederilor Codului muncii și dispozițiilor art. 123 alin (8) din Legea insolvenței nr. 85/2014, potrivit cărora după data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitorului se va putea face de urgenţă de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar (cu respectarea termenului legal de preaviz), concedierea având loc așadar pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.

În consecință, într-o primă fază s-au comunicat angajaților Sucursalei decizii de preaviz, iar la expirarea termenului de preaviz, s-au comunicat decizii de concediere pentru motive care nu țin de persoana salariatului, potrivit dispoziţiilor art. 65 și următoarele din Codul Muncii.

Ulterior, s-a procedat la închiderea Sucursalei din România și s-a comunicat foștilor angajați ai Sucursalei procedura ce trebuie urmată pentru a se solicita înscrierea creanțelor salariale în tabelul de creanțe al societății mamă.

Niciunul dintre foștii angajați ai Sucursalei nu au contestat deciziile de concediere, toți înțelegând să urmeze procedura indicată pentru înscrierea creanțelor salariale în cadrul procedurii de faliment al societății mama din Italia.

Scopul a fost în consecință atins: s-a evitat deschiderea unei proceduri secundare de insolvență în România, s-a procedat la desfacerea contractelor de muncă ale angajaților sucursalei și ulterior la închiderea acesteia.

Urmează așadar a continua procedura principală de insolvență în Italia, inclusiv cu eventualii creditori ai Sucursalei, conform regulilor aplicabile acestei proceduri.


Publicat la: