ICCJ: Primirea la munca a unui salariat al carui contract de munca este suspendat constituie contraventie.

1. Acte normative publicate în Monitorul Oficial în perioada 03.10.2016-09.10.2016

OUG nr. 60/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
Actul normativ a fost adoptat în considerarea deficitului de forţă de muncă din anumite regiuni reclamat de reprezentanţii mediului de afaceri, asociat cu tendinţa acestora de a-şi reloca activitatea în alte state. De asemenea, s-a luat în considerare climatul european de incertitudine marcat de posibila ieşire a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, precum şi probabilitatea mare de întoarcere în România a lucrătorilor care şi-au exercitat dreptul la liberă circulaţie în spaţiul Uniunii Europene.
O primă modificare importantă este aceea prin care, șomerii înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 3 luni, beneficiază de o primă de activare în valoare de 500 lei, neimpozabilă.
O a doua modificare vizează persoanele şomere care fac naveta până la locul de muncă, astfel, persoanele înregistrate ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 15 km de localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, pot beneficia de o primă de încadrare, neimpozabilă.

2. Ştiri juridice

ICCJ: Primirea la muncă a unui salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat constituie contravenție.
Prin Decizia nr. 20/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) a decis că dispozițiile art. 260 alin.(1) lit. e) din Codul muncii, potrivit cărora reprezintă contravenție „primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1)” se aplică și în ipoteza în care salariații sunt primiți la muncă în baza unui contract individual de muncă suspendat.
Pe viitor, în cazul în care, în urma efectuării unor controale, Inspectoratele Teritoriale de Muncă vor constata că există până la 5 salariați care prestează muncă, deși contractele lor individuale de muncă sunt suspendate, acestea vor putea aplica angajatorului o amendă de la 10.000 RON la 20.000 RON, pentru fiecare salariat identificat.
ICCJ. Posibilitatea autorului/interpretului de a cere menționarea sa, în funcție de natura operei.
Prin Decizia nr. 805/2016 Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât faptul că dreptul autorului sau al interpretului de a putea cere asocierea numelui său cu opera sau cu interpretarea se manifestă în mod diferit, fiind necesară luarea în considerare a genului operei, a destinației acesteia, a naturii și suportului ei, dar și uzanțele existente în domeniu. Astfel, în situația în care o operă sau interpretare este prezentată, nu este necesară întotdeauna menționarea numelui autorului sau interpretului, neavând relevanță, sub acest aspect, nici modalitatea în care loc prezentarea. Curtea consideră că acest lucru derivă din faptul că Legea nr. 8/1996 nu reglementează, cu titlu de drept comun, pentru toate operele sau interpretările (indiferent de natura acestora), obligația ca numele autorului sau interpretului să fie menționat. Există două dispoziții în acest sens, și anume, art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 8/1996, în care se prevede dreptul moral de a pretinde recunoașterea calității de autor al operei, și art. 96 alin. (1) lit. a) din aceeași lege, care prevede dreptul moral de a pretinde recunoașterea paternității propriei interpretări/execuții. Așadar, nu există o dispoziție legală care arată cum se realizează acest drept într-un anume caz.

Creditele în franci elvețieni: băncile vor fi obligate să le convertească în lei.
Potrivit unui proiect de act normativ ce urmează să primească votul decisiv al Camerei Deputaților creditele în franci elvețieni acordate cetățenilor vor trebui să fie convertite în lei. Conform proiectului, conversia va fi făcută printr-un act adițional acceptat de consumatorul în cauză. De asemenea, va fi interzisă introducerea în actele adiționale de conversie a altor prevederi decât cele impuse prin legislație, cu precizarea că, dacă băncile vor ignora interdicția, dispozițiile nelegale vor fi considerate automat nule.
Cursul de schimb folosit la conversie va fi cel al Băncii Naționale a României (BNR) din data încheierii contractului/convenției de credit în franci elvețieni. De asemenea, într-un termen de maxim 30 de zile, Banca va trebui să comunice atât actul adițional, cât și noul plan de rambursare pentru lunile rămase, acestea urmând să fie înmânate cel mai târziu la următoarea scadență după intrarea in vigoare a prezentei legi.


Publicat la: