Noi modificari ale Codului fiscal si Codului de procedura fiscala ce vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2016

1. Acte normative publicate în Monitorul Oficial în perioada 26.10.2015-06.11.2015.

OUG nr. 50/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Ordonanța de urgență modifică și completează Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal, care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016.
Printre modificările relevante aduse se numără:
– scăderea impozitului pe dividende la 5% din 2016, iar nu din 2017 cum era stabilit inițial;
– plafonul până la care o persoană juridică poate fi microîntreprindere va creşte de la 65.000 de euro la 100.000 de euro;
– cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor vor fi diferentiate în funcție de numărul de salariați, astfel: 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv; 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat; 3%, pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi;
– exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate a persoanelor fizice care deţin o asigurare pentru boală şi maternitate pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală – maternitate;
– persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 martie 2016, inclusiv. De asemenea, persoanele juridice au obligaţia să depună declaraţii privind clădirile pe care le deţin în proprietate la data de 31 decembrie 2015, până la data de 31 martie 2016 inclusiv.

Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

Actul reglementează gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje în vederea prevenirii şi reducerii impactului asupra mediului. Dispoziţiile sale se aplică cu respectarea prevederilor specifice de calitate existente pentru ambalaje privind siguranţa, protecţia sănătăţii şi igiena produselor ambalate, a cerinţelor de transport şi a normelor privind gestionarea deşeurilor periculoase.
În ceea ce-i priveşte pe operatorii economici care lucrează cu astfel de ambalaje, aceştia au anumite obligaţii în prelucrarea acestora, şi anume:
– să introducă pe piaţă numai ambalaje la care suma nivelurilor concentraţiilor de plumb, cadmiu, mercur şi crom hexavalent prezente în ambalaj sau în componentele acestuia nu depăşeşte 100 de părţi/milion raportat la greutate;
– să utilizeze un sistem de marcare şi identificare pentru ambalaje în vederea îmbunătăţirii activităţilor de recuperare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje;
– să respecte, la fabricarea de ambalaje, cerinţele esenţiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj, astfel încât acestea să corespundă unor reutilizări multiple;
– să asigure o distribuţie optimă în teritoriu şi o capacitate corespunzătoare a centrelor specializate de colectare, astfel încât acestea să poată prelua de la consumatori ambalajele reutilizabile;
– operatorii economici care produc produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să marcheze sau să înscrie pe ambalaj ori pe etichetă sintagma „ambalaj reutilizabil”.
Nerespectarea prevederilor legii constituie contravenţie, în cazurile prevăzute expres, și se sancţionează cu amendă, care începe de la suma de 400 de lei şi poate ajunge până la 25.000 de lei, în funcţie de urmările survenite.

2. Ştiri juridice

ÎCCJ. Recurs în interesul legii admis în privința exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995.

Prin Decizia nr. 15/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 (Uniunea Națională a Barourilor din România) constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 din Codul penal. Decizia tranșează în mod definitiv chestiunea referitoare la activitatea persoanelor din așa-zisele „barouri paralele” sau „barouri constituționale”, și vine în ajutorul publicului, care este informat și avertizat cu privire la riscurile la care se expun în cazul în care apelează la serviciile lor, respectiv riscul de a-și vedea problema juridică gestionată de o persoană care nu are calitatea de avocat, și care comite astfel în mod intenționat o infracțiune.

ÎCCJ. Recurs în interesul legii privind despăgubirile acordate în cazul asigurării de răspundere civilă obligatorie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 23/2015, a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Alba-Iulia şi „stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul la despăgubiri recunoscut soţului (soţiei) sau persoanelor care se află în întreţinerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului, priveşte doar vătămările lor corporale, ca victime directe ale evenimentului rutier”.