Modificari in Normele de aplicare ale Codului Fiscal

1. Acte normative publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și/sau în Monitorul Oficial în perioada 21.03.2016-27.03.2016

Convenția privind notificarea și comunicarea în străinătate a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială.
Convenția a fost adoptată pentru a facilita comunicarea inter-statală în cadrul Uniunii Europene. Aceasta se aplică în toate cazurile în care un act judiciar ori extrajudiciar trebuie să fie transmis în vederea notificării sau comunicării în străinătate, în materie civilă sau comercială. Convenția nu se aplică dacă adresa destinatarului actului nu este cunoscută.
In acest sens, fiecare stat contractant desemnează o autoritate centrală care își asumă sarcina de a primi cererile de notificare sau de comunicare provenind de la un alt stat contractant. Autoritatea centrală este organizată potrivit normelor prevăzute de statul solicitat. Autoritatea sau funcționarul ministerial competent potrivit legilor statului de origine înaintează autorității centrale a statului solicitat o cerere conformă cu formularul-model anexat la prezenta convenție, fără să fie nevoie de supralegalizarea actelor și nici de o altă formalitate echivalentă. Cererea trebuie să fie însoțită de actul judiciar sau de copia sa, ambele în câte două exemplare. Dacă autoritatea centrală apreciază că dispozițiile Convenției nu au fost respectate, aceasta informează imediat solicitantul, precizând obiecțiile pe care le are cu privire la cerere.
Actele extrajudiciare emise de autoritățile și funcționarii ministeriali ai unui stat contractant pot fi transmise în scopurile notificării sau comunicării într-un alt stat contractant, potrivit modalităților și condițiilor prevăzute de Convenție. Convenția nu se opune ca legea internă a unui stat contractant să permită alte forme de transmitere, în scopurile notificării sau comunicării pe teritoriul său a actelor provenind din străinătate.

HG nr. 159/2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Actul normativ aduce noi clarificări și exemplificări generate de aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, detaliind aspecte cu privire la impozitele și taxele locale, TVA, accizele și alte taxe speciale.
Prin a doua modificare a Codului Fiscal, de la data intrării în vigoare a acestuia s-a încercat lămurirea controversei privind impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice în ceea ce privește sediul social. „Firmele de apartament” vor plăti impozit majorat pentru locuinţă doar dacă își deduc cheltuielile cu utilităţile în conturilele societății, iar suprafeţele locuinței sunt delimitate.
Impozitul pentru clădirile cu destinație mixtă, adică cele folosite atât ca locuinţe, cât şi ca sedii sociale, va fi similar celui aplicat locuințelor, dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu sunt delimitate prin contract, iar cheltuielile cu utilitățile nu sunt deduse de societate sau PFA, ci sunt suportate de proprietarul persoană fizică. Prin urmare, s-a lămurit problema impozitului datorat pe clădiri în privința societăților care dețineau sediul social în același apartament sau casă în care locuiau și persoane fizice.

2. Ştiri juridice

Cum și în ce condiții poate statul să își ia înapoi ajutoarele financiare acordate. Când se pot recupera banii de la firmele beneficiare?
Antreprenorii români au avut posibilitatea în ultimii ani de a obține bani de la stat pentru propriile afaceri prin intermediul mai multor programe oferite de stat, denumite scheme de minimis, cu condiția îndeplinirii anumitor cerințe prevăzute în legislație. O schemă de minimis des întâlnită în legislaţia românească este Programul START, prin care antreprenorii pot obţine de la stat până la 120.000 de lei pentru propria afacere. Totuşi, pentru ca acest lucru să fie posibil, microîntreprinderile şi IMM-urile trebuie să îndeplinească, conform legislaţiei, mai multe criterii de eligibilitate.
O altă schemă de minimis existentă se adresează antreprenoarelor, prin intermediul Programului Femeia Manager, care oferă posibilitatea de a obţine o finanţare nerambursabilă de maximum 90% (50.000 de lei/persoană) din valoarea totală a cheltuielilor eligibile pentru implementarea planurilor de afaceri depuse de antreprenoare.
Atunci când condiţiile de acordare a ajutoarelor de stat sau a celor de minimis nu sunt respectate, autorităţile sunt îndreptăţite să stopeze acordarea acestor facilităţi şi chiar să recupereze parţial sau total ajutoarele oferite, se arată într-un act normativ publicat luni în Monitorul Oficial.

Modificări majore în privința concediului pentru creşterea copilului, aproape de intrare în vigoare.
Potrivit proiectului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, părinţii nu vor mai fi obligați să opteze între concediu pe perioadă de un an sau de doi. De asemenea, indemnizaţia lunară aferentă concediului va avea doar o limită minimă, nu și una maximă cum era până acum.
În prezent, părinţii trebuie să opteze ori pentru concediu până când copilul împlineşte un an, ori pentru concediu până când copilul împlineşte doi ani.
În ceea ce priveşte indemnizaţia lunară, aceasta va avea în continuare un cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, însă aceasta va avea doar limită minimă, nu şi maximă, ca în momentul de faţă.
Potrivit noilor reglementări indemnizaţia lunară se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani, şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.