Necesitatea obtinerii avizului de angajare in cazul detasarii strainilor pe teritoriul Romaniei

1. Modificări importante apărute în Monitorul Oficial al României

O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România
Actul normativ cuprinde reglementări privitoare la încadrarea în muncă și detașarea cetățenilor străini pe teritoriul României. Printre alte dispoziții noi, O.G. nr. 25/2014 instituie regula de principiu potrivit căreia angajatorii sunt obligați să obţină un aviz de angajare pentru a putea încadra în muncă un străin. Această regulă comportă însă și unele excepții, precum faptul că, angajatorii vor fi scutiți de obligația obținerii unui aviz de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a străinilor al căror acces liber pe piaţa muncii din România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte state sau a celor care urmează să desfăşoare activităţi didactice ori ştiinţifice, în anumite condiții.
Angajatorul va adresa cererea privind eliberarea unui aviz de angajare Inspectoratului pentru Imigrări, dacă sunt îndeplinite condițiile generale și specifice cerute de actul normativ.
Totodată, ordonanța cuprinde dispoziții privitoare la încadrarea în muncă a lucrătorilor permanenți, stagiari, sezonieri, transfrontalieri, precum și a lucrătorilor înalt calificați.
Odată cu intrarea în vigoare a ordonanței la începutul lunii decembrie a anului curent, se va abroga O.U.G. nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.

Decizia nr. 440/2014 a Curții Constituționale a României referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului
Prin decizia nr. 440/2014 Curtea a reținut că, în înțelegerea mecanismului reținerii datelor, trebuie făcută distincția între două etape diferite. Astfel, deși reținerea și stocarea datelor, ca primă etapă, este o operațiune necesară, firească și în acord cu dispozițiile constituționale, accesul și utilizarea datelor – operațiuni reprezentând etapa secundă – nu se bucură de o reglementare legală care să ofere garanţiile necesare protecţiei dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, a secretului corespondenţei şi a libertăţii de exprimare ale persoanelor ale căror date stocate sunt accesate.
Practic, încălcarea Constituției constă în aceea că, solicitările de acces la datele reţinute în vederea utilizării lor în scopul prevăzut de lege, formulate de către organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, nu sunt supuse autorizării sau aprobării instanţei judecătoreşti, lipsind astfel garanţia unei protecţii eficiente a datelor păstrate împotriva riscurilor de abuz precum şi împotriva oricărui acces şi a oricărei utilizări ilicite a acestor date.

2. Știri generale

Hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind interpretarea Regulamentului (CE) nr. 1896/2006 de instituire a unei proceduri europene de somație de plată
Prin hotărârea pronunțată în cauzele conexate C 119/13 și C 120/13, eco cosmetics GmbH & Co. KG, având ca obiect cereri de decizie preliminară adresate de Amtsgericht Wedding (Germania), CJUE a statuat cu privire la interpretarea Regulamentului (CE) nr. 1896/2006 de instituire a unei proceduri europene de somație de plată, în două litigii privind posibilitatea contestării somației de plată potrivit procedurilor prevăzute la articolele 16-20 din regulamentul menționat, în cazul în care se constată neregularități privind transmiterea somației de plată destinatarului în conformitate cu același regulament.
Potrivit hotărârii, Regulamentul (CE) nr. 1896/2006 trebuie interpretat în sensul că procedurile de contestare constând în opoziția la somația europeană de plată și reexaminarea somației europene nu sunt aplicabile atunci când se constată că o somație europeană de plată nu a fost comunicată sau notificată în conformitate cu normele minime stabilite prin Regulament. Atunci când o astfel de neregularitate este constatată abia după declararea forței executorii a unei somații europene de plată, pârâtul trebuie să dispună de posibilitatea de a denunța neregularitatea respectivă, care trebuie să determine, în cazul în care este dovedită în mod corespunzător, nevaliditatea acestei declarări a forței executorii.

Asociația Societăților de Service Auto Independente propune o serie de modificări a Normei RCA
A.S.S.A.I. a transmis Autorității de Supraveghere Financiară un set de 15 propuneri de modificare a Normei RCA. Printre acestea, se numără și următoarele:
– termenul de constatare a daunei să nu depășească 3 zile lucrătoare din momentul avizării acesteia;
– stabilirea unei proceduri unice de constatare a daunelor RCA si CASCO valabilă pentru toate societățile de asigurări;
– decontarea închirierii unui autovehicul pentru păgubitul RCA pe toată durata în care asigurătorul introduce dosarul în cercetări;
– dacă păgubitul RCA a îndeplinit toate formalitățile necesare pentru primirea despăgubirii dar asigurătorul RCA întârzie plata despăgubirii mai mult de 3 luni, atunci această obligație de despăgubire va deveni titlu executoriu.


Publicat la: