O.G. nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Actul normativ aduce modificări importante Codului Fiscal, introducând, în principal, prevederi referitoare la plafonul minim al amortizării autoturismelor, impozitarea diurnei ce depăşeşte limita legală, reîncadrarea microîntreprinderilor din punct de vedere fiscal,  reformularea dispoziţiilor referitoare la sistemul TVA la încasare, modificări referitoare la impozitul datorat de nerezidenţi. De asemenea, se modifică dispoziţiile Codului de procedură fiscală referitoare la verificarea situaţiei financiare a persoanei fizice.
În ceea ce priveşte impozitul pe profit, noile reglementări prevăd că pentru mijloacele de transport persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, din categoria M1 (autoturisme), cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/lună. Limitarea se aplică şi pentru autoturismele achiziţionate anterior datei de 01 februarie 2013, pentru cheltuielile cu amortizarea stabilite în baza valorii fiscale rămase neamortizate la această dată.
Cheltuielile de cercetare dezvoltare vor beneficia de o deducere suplimentară la calculul impozitului pe profit de 50%.
Se redefineşte totodată şi valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile clasificate ca active biologice, în sensul că aceasta este reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă în cazul celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul contribuabilului. Dacă în urma unei reevaluări, rezultă o descreştere a valorii acesteia, valoarea fiscală se recalculează la costul de achiziţie sau producţie.

Pe de altă parte, raportat la impozitul pe veniturile din salarii, va fi considerată venit de natură salarială, indemnizaţia primită de angajaţi pe perioada delegării şi detaşării  (diurna) pentru partea care depăşeşte de 2,5 ori din nivelul legal stabilit pentru personalul din instituţiile publice, indiferent de forma de organizare a angajatorului. De asemenea, în cazul veniturilor reprezentând salarii, diferenţe de salarii, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti ramase definitive şi irevocabile, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii pentru veniturile realizate în afara funcţiei de bază, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite.

Totodată, în cazul veniturilor impozabile realizate de persoanele fizice, sunt incluse şi veniturile provenind din silvicultură şi piscicultură. Acestea se supun impunerii potrivit prevederilor referitoare la veniturile din activităţi independente, venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simplă.

În plus, peste anumite limite, sunt supuse impozitului pe venit,  veniturile realizate din creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animala, în stare naturală.

Pentru activităţile din agricultură, actul normativ precizează limitele neimpozabile, precum şi norma de venit pentru fiecare activitate în parte.
Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de organul fiscal prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final. Plata impozitului anual se efectuează către bugetul de stat în două rate egale, prima până la data de 25 octombrie inclusiv, iar cea de-a doua până la data de 15 decembrie inclusiv.
Raportat la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile noului act normativ, persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 au realizat o cifră de afaceri mai mică de 65.000 euro, la cursul BNR valabil la această dată, trec la categoria microîntreprinderilor, începând cu data de 01 februarie 2013. Totodată, se abrogă condiţia de a avea 1 – 9 salariaţi.

Impozitul pe venitul microîntreprinderii este de 3% din veniturile impozabile realizate, fiind obligatoriu  pentru firmele cu o cifră de afaceri mai mică de 65.000 euro.

O altă modificare importantă este aceea că, începând cu data de 1 februarie 2013, sunt scoase din sfera de cuprindere a impozitului prin stopaj la sursă datorat de nerezidenţi,veniturile din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu.

Referitor la plata TVA la încasare, se reformulează  procedura de intrare şi de ieşire din acest sistem, precizându-se că persoana  plătitoare de TVA care depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei trebuie să depună notificare, până pe data de 25 a lunii următoare depăşirii plafonului.

În plus, se introduc reglementari referitoare la stocarea facturilor, inclusiv factura electronică. Astfel, se menţionează că facturile pot fi stocate pe suport hârtie sau în format electronic, indiferent de forma originală în care au fost trimise ori puse la dispoziţie. În cazul facturilor stocate prin mijloace electronice, persoanele impozabile vor stoca prin mijloace electronice şi datele ce garantează autenticitatea originii şi integritatea conţinutului facturilor. În cazul stocării electronice a facturilor, inclusiv a celor care au fost convertite din format hârtie în format electronic, nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică.

Pentru persoanele impozabile înscrise în Registrul operatorilor intracomunitari, se introduce obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la data modificării listei administratorilor să depună la organul fiscal competent cazierul judiciar al noilor administratori. De asemenea, persoanele juridice înscrise în Registrul operatorilor intracomunitari, cu excepţia societăţilor pe acţiuni, au obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la data modificării listei asociaţilor, să depună la organul fiscal competent cazierul judiciar al noilor asociaţi care deţin minimum 5% din capitalul social al societăţii.

Raportat la contribuţiile sociale, se include în baza de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii diurna peste limita de 2,5 ori din nivelul stabilit pentru instituţii publice.

Nu în ultimul rând, prin noul act normativ se aduc o serie de modificări şi Codului de procedură fiscală.
Astfel, contribuabilii supuşi verificărilor fiscale prealabile trebuie să prezinte, la solicitarea organelor fiscale, o declaraţie de patrimoniu şi venituri. Formularul trebuie depus fie în 15 zile, dacă solicitarea declaraţiei are loc în perioada verificării sau în 60 de zile, în cazul în care solicitarea documentului de către autorităţi are loc odată cu comunicarea avizului de de verificare.
Nedepunerea acestei declaraţii de patrimoniu în termen constituie contravenţie şi se sancţionează, conform noilor reguli introduse, cu o amendă cuprinsă între 10.000 lei şi 50.000 lei.
În plus, conform noilor reguli, de la 1 februarie, verificarea fiscală nu poate dura mai mult de 6 luni. Singura excepţie de la această prevedere este cazul în care, în cadrul verificării fiscale, sunt necesare şi informaţii din străinătate, caz în care durata verificărilor poate ajunge la maxim 12 luni.

H.G. nr. 23/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Noul act normativ prevede majorarea salariului minim brut pe economie în două etape, respectiv de la 1 februarie acesta crescând de la 700 lei la 750 lei, iar de la 1 iulie la 800 lei.
Salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată se acordă pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013. Practic, de la 1 februarie un salariat astfel încadrat va fi remunerat cu 4,44 lei/ora, iar de la 1 iulie, cu 4,74 lei/ora.
Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul salariului minim brut pe ţară, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.

Ştiri Generale

Prima de casare în cadrul programului “Rabla” ar putea fi majorată.

Potrivit ministrului mediului, sunt vizate în viitorul apropiat schimbări în Programul “Rabla”, printre care se numără şi creşterea primei de casare, de la 3.800 de lei la 1.500 de euro. În acelaşi timp acordarea reducerii se va face contra unui singur voucher, alături de eliminarea intermediarilor, astfel cum a declarat ministrul.

În prezent, prin Programul “Rabla”, o persoană poate cumpăra o maşină nouă prezentând, pentru o reducere mai mare, până la trei vouchere, dat fiind faptul că acestea pot fi tranzacţionate pe piaţa liberă.

Taxa pe tranzacţiile financiare nu va fi introdusă în România.

România nu va introduce o taxă pe tranzacţiile financiare, dar nu se opune iniţiativei ţărilor din UE care doresc şi susţin acest lucru.
Astfel, s-a concluzionat că, orice potenţială creştere a costurilor de tranzacţie pentru clienţii sistemului financiar ar putea afecta semnificativ mediul economic din România.
Evaluările făcute arată că, în situaţia reducerii intermedierii financiare, ar fi afectate nu doar potenţialele venituri ale unei asemenea taxe, dar, mai mult, taxa pe tranzacţii financiare ar putea afecta negativ dezvoltarea sistemului financiar.

Cu toate acestea, autorităţile analizează permanent impactul introducerii unei astfel de taxe, conform poziţiei Comisiei Europene.