LEGEA 237/2010 pentru modificarea Legii 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală

Legea reglementează regimul atribuirii, la cerere, tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani a unei suprafeţe de teren, din terenurile aflate în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. De prevederile acestei legi beneficiază, o singură dată, tinerii în vârstă de până la 35 de ani, care au împlinit vârsta de 18 ani şi care la data depunerii cererii, precum şi la data rezolvării acesteia nu au avut sau nu deţin în proprietate o locuinţă ori un teren destinat construirii unei locuinţe proprietate personală, atât în localitatea în care se solicită atribuirea în folosinţă a unui teren, cât şi în alte localităţi.

LEGEA 247/2010 pentru modificarea şi completarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare
Cele mai importante modificări ale Legii  321/2009 privind comercializarea produselor alimentare se referă la următoarele aspecte: se introduce o nouă definiţie a costului de achiziţie la comerciant, care nu mai include costurile serviciilor prestate de comerciant furnizorului (pe care marii retaileri le numesc taxe de listare). Au fost eliminate din lege termenele de plată de 12 zile şi 20 de zile pentru produsele alimentare proaspete, respectiv congelate şi 35 de zile pentru restul produselor alimentare, noile reglementări specificând că termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate se stabileşte prin negocierea contractului. Fac excepţie de la aceste prevederi carnea, laptele, ouale, fructele, legumele şi ciupercile proaspete, la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 30 de zile.
Noile prevederi menţionează că în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a unei obligaţii contractuale de către una dintre părţi, acestea pot stabili în contract plata unor penalităţi de către partea în culpă, cuantumul acestora fiind negociat la data încheierii contractului. Penalităţile pentru întârzierea plăţii şi livrării produselor se stabilesc de către părţi în cuantum egal. ANPC nu mai are autoritatea de a verifica desfăşurarea relaţiilor comerciale dintre comerciant şi furnizori, ci doar organele de control abilitate ale Ministerului Finanţelor Publice.

LEGEA 279/2010 privind aprobarea OUG 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale
Cele mai importante modificări aduse Codului Fiscal sunt următoarele : microîntreprinderile a căror cifră de afaceri reprezintă echivalentul sumei de până la 100.000 de euro pentru anul precedent şi care au până la 9 salariaţi vor putea opta, începând cu 2011, între plata unui impozit pe profit de 16% şi plata unei taxe de 3% din venituri. Însă aceste microîntreprinderi plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe venit doar dacă n-au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.Nu vor avea posibilitatea să opteze între cele două posibilităţi de plată microîntreprinderile care obţin venituri din activităţi bancare, asigurări, jocuri de noroc, consultanţă şi management.
O altă modificare adusă Codului fiscal se referă la impozitarea cu 16% a veniturilor nedeclarate a căror natură nu este cunoscută la momentul controlului de către ANAF.
MF a menţionat că în cazul oricărei persoane fizice care a făcut cheltuieli sau deţine elemente de patrimoniu mai mari cu 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei, decât veniturile declarate, se vor face verificări ale situaţiei fiscale şi dacă se constată că există venituri nedeclarate a căror natură nu este cunoscută, acestea se impozitează cu 16%.
Toate persoanele care nu şi-au declarat veniturile,(persoanele fizice), iar în momentul controlului nu pot demonstra natura acestora, vor fi impozitate cu 16%. Guvernul a luat de asemenea două măsuri importante: pe de o parte, una legată de reducerea birocraţiei în administrarea financiară prin introducerea unui sistem simplificat, iar, pe de altă parte, alta în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
OUG pentru modificarea Codului fiscal, adoptată de Guvern, include, de asemenea, reglementări privind instituirea declaraţiei unice privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, precum şi referitoare la transpunerea unor directive europene în domeniu.

LEGEA 288/2010 pentru aprobarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori
Conform noilor reglementări informaţiile precontractuale trebuie să fie redactate astfel încât să nu inducă în eroare consumatorii, prin utilizarea unor expresii tehnice, juridice sau specifice domeniului financiar-bancar, prin utilizarea de prescurtări, cu excepţia celor prevăzute de lege sau a limbajului obişnuit. În plus, termenii tehnici vor fi explicaţi de către instituţia de credit în scris, la cererea consumatorului, fără costuri suplimentare.Avertizarea consumatorului de către instituţia de credit asupra consecinţelor neefectuării plăţilor va conţine obligatoriu termenele la care se fac raportările către Biroul de Credit şi termenul minim în care creditorul poate declanşa procedura de executare silită. Referitor la modificarea valorii totale a creditului după încheierea contractului de credit, prevederea care definea creşterea semnificativă a valorii totale a creditului ca fiind acea creştere semnificativă de peste 15% din valoarea totală iniţială a creditului a fost abrogată. De asemenea noile prevederi interzic băncii perceperea de comisioane, tarife, speze bancare sau orice alt cost în cazul în care consumatorul doreşte schimbarea datelor de scadenţă a ratelor şi, totodată, interzic perceperea de comisioane în cazul în care consumatorul doreşte schimbarea garanţiilor, în condiţiile în care consumatorul plăteşte toate costurile aferente evaluării şi constituirii noilor garanţii.
Prevederea legală potrivit căreia marja dobânzii poate fi modificată doar ca urmare a modificărilor legislative care impun în mod expres acest lucru, a fost abrogată.
Rambursarea creditelor se poate face în două moduri, respectiv prin rate egale (anuităţi) sau prin rate descrescătoare. Consumatorul are dreptul să aleagă modalitatea prin care va dori să ramburseze creditul. De asemenea au fost reduse situaţiile deosebite prevăzute la limitarea dobânzii penalizatoare, în prezent acestea fiind şomajul, reducerea drastică a salariului şi decesul.
Modificările mai interzic şi introducerea în contractele de credit a clauzelor prin care creditorul poate declara scadent anticipat creditul în cazul în care consumatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile conform altor contracte încheiate cu alţi creditori. De asemenea, se interzic clauzele prin care creditorul impune consumatorului încheierea unui contract de asigurare a bunurilor aduse în garanţie cu o societate de asigurări agreată de creditor. În contractul de credit se va specifica tipul dobânzii: fixă sau variabilă. Dreptul consumatorului de a rambursa anticipat creditul nu poate fi condiţionat de plata unei anumite sume minime sau de un anumit număr de rate.
Important de ştiut este şi faptul că prevederile OUG 50/2010 nu se aplică contractelor de credit aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a OUG, cu excepţia prevederilor referitoare la refinanţare, la rambursarea anticipată, precum şi cele referitoare la contractele pe durată nedeterminată. Actele adiţionale încheiate şi semnate până la data intrării în vigoare a Legii 288/2010 privind aprobarea OUG 50/2010 rămân în vigoare şi îşi produc efectele în conformitate cu termenii contractuali agreaţi de părţi. Actele adiţionale nesemnate de către consumatori şi considerate a fi acceptate tacit până la intrarea în vigoare a Legii 288/2010 privind aprobarea OUG 50/2010 îşi vor produce efectele în conformitate cu termenii în care au fost formulate, cu excepţia cazului în care consumatorul sau creditorul notifică cealaltă parte în sens contrar, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii 288/2010.

LEGEA 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei
Cuantumul alocaţiei se stabileşte astfel: Pentru familiile al căror venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 200 lei, cuantumul lunar al alocaţiei este stabilit după cum urmează:
a) 30 lei pentru familia cu un copil;
b) 60 lei pentru familia cu 2 copii;
c) 90 lei pentru familia cu 3 copii;
d) 120 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.
Pentru familiile, al căror venit net mediu lunar pe membru de familie se situează între 201 lei şi 370 lei, cuantumul alocaţiei este stabilit după cum urmează:
a) 25 lei pentru familia cu un copil;
b) 50 lei pentru familia cu 2 copii;
c) 75 lei pentru familia cu 3 copii;
d) 100 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.
Pentru familia monoparentală, al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 200 lei, cuantumul lunar al alocaţiei este stabilit după cum urmează:
a) 50 lei pentru familia cu un copil;
b) 100 lei pentru familia cu 2 copii;
c) 150 lei pentru familia cu 3 copii;
d) 200 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.
Pentru familia monoparentală, al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează între 201 lei şi 370 lei, cuantumul alocaţiei este stabilit după cum urmează:
a) 45 lei pentru familia cu un copil;
b) 90 lei pentru familia cu 2 copii;
c) 135 lei pentru familia cu 3 copii;
d) 180 lei pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.

OUG 130/2010 pentru modificarea Legii farmaciei  266/2008
Actul normativ cuprinde două prevederi importante, dintre care prima se referă la prelungirea cu 2 ani, până la 31 decembrie 2012, a aplicabilităţii criteriului demografic necesar înfiinţării de farmacii comunitare în mediul urban. O altă prevedere a OUG, în cadrul aceleaşi filosofii a MS privind sprijinirea mediului rural, elimină posibilitatea înfiinţării de farmacii comunitare, prin excepţie de la criteriile demografice, în gări, aerogări şi centre comerciale de mare suprafaţă . Autorizaţiile de funcţionare eliberate în baza vechilor prevederi rămân valabile. Cererile depuse la MS în vederea eliberării autorizaţiei de funcţionare pentru farmacii şi drogherii până la intrarea în vigoare a prezentei OUG, însoţite de documentaţia completă, vor fi analizate în conformitate cu prevederile legislaţiei în baza căreia au fost depuse, nu mai târziu de data de 1 martie 2011. Dosarele cu documentaţia incompletă se vor completa în maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei OUG,  în caz contrar, se vor clasa.

OUG 133/2010 pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în vederea eficientizării unor instituţii şi activităţi în acest domeniu
Prin OUG pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătaţii, s-au făcut mai multe propuneri privind utilizarea fondurilor colectate la Sănătate sau modificări în cadrul instituţiilor care coordonează domeniul. Una dintre cele mai importante prevederi o reprezintă descentralizarea Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate.
Conform actului normativ, au fost introduse noi reglementări privind programele naţionale de sănătate, utilizarea contribuţiilor la asigurările de sănătate, precum şi relaţia contractuală dintre casa de asigurări şi furnizori. O prevedere importantă a actului normativ aprobat  o reprezintă crearea cadrului legislativ în urma căruia programele naţionale de sănătate, precum şi contractul -cadru se vor desfăşura multianual, pe o durată de cel puţin 2 ani. În acest fel, MS va stabili strategii clare pe termen mai lung privind programele pe care le derulează. Conform nolilor prevederi, CNAS va avea posibilitatea şi nu obligaţia de a contracta cu furnizorii de servicii medicale. Una dintre cele mai importante măsuri prevăzută în acest act normativ  o reprezintă descentralizarea FNUAS care va duce la o echitate în utilizarea acestuia. Se modifică, astfel, în totalitate modul în care sunt utilizate fondurile colectate la FNUASS.
S-a hotărât că un procent de 60%, în urma colectării contribuţiilor juridice şi fizice la FNUASS, să rămână la dispoziţia caselor de asigurări de sănătate judeţene. O cotă de minim 37% se virează în contul CNAS. Aceste sume se utilizează pentru constituirea fondului de rezervă (o cotă de 2%) şi pentru constituirea fondului de redistribuire (minimum 98%). O cotă de maximum 3% va fi păstrată pentru cheltuielile de administrare, funcţionare şi de capital ale CNAS din care cel puţin 0,75% pentru casele judeţene de asigurări de sănătate.


Publicat la: