Onorariile notarilor publici pentru autentificarea actelor de dare in plata au fost reduse cu 50%.

1. Acte normative apărute în Monitorul Oficial în perioada 10.10.2016 – 16.10.2016.

Ordinul nr. 3540/2016 pentru completarea Normelor privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici.
Actul normativ reglementează reducerea onorariilor notarilor publici pentru autentificarea actelor de dare în plată. Conform acestui ordin, pentru autentificarea actelor de dare în plată realizate în temeiul Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, onorariile notarilor publici sunt mai mici cu 50%.

Legea nr. 172/2016 pentru completarea art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Actul normativ are drept scop completarea şi adaptarea unora dintre dispoziţiile tranzitorii din cuprinsul Legii nr. 263/2010, principalele modificări aduse fiind următoarele:
– Carnetul de muncă întocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă va servi pentru dovedirea vechimii în muncă în grupa I şi II anterior datei de 01.04.2016;
– În cazul în care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverinţe eliberate de către angajatori sau deţinătorii legali de arhive;
– Dacă există anumite suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activităţii în grupele I şi/sau a II-a de muncă, angajatorii sau orice alţi deţinători legali de arhive sunt obligaţi, ca la solicitarea Casei Naţionale de Pensii Publice şi/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, să pună la dispoziţia acestora, documentele întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 pe baza cărora s-au eliberat adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă, în vederea verificării respectării legislaţiei în domeniu;

2. Ştiri juridice

ICCJ. Majorarea capitalului social și răspunderea civilă delictuală.
Prin Decizia nr. 825/2016 Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că nu poate opera angajarea răspunderii civile delictuale în cazul în care o societate aprobă majorarea capitalului social numai cu suma vărsată până la acea dată. Astfel, art. 219 din Legea nr. 31/1990, republicată şi modificată, prevede că hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai în măsura în care este adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării, iar în cazul în care majorarea de capital propusă nu este subscrisă integral, capitalul va fi majorat în cuantumul subscrierilor primite doar dacă condiţiile de emisiune prevăd această posibilitate.
De asemenea, în speță, reclamantului nu îi poate fi admis nici argumentul potrivit căruia suma nu era scadentă, deoarece nu fusese încă înregistrată hotărârea, căci art. 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 prevede obligaţia depunerii şi înregistrării hotărârilor adunării generale în registrul comerţului, pentru opozabilitatea acestora faţă de terţi. În plus, hotărârea AGA în cauză a fost adoptată în prezenţa şi cu votul acţionarilor reprezentând 100% din capitalul social, aşadar şi de către reclamant, prin urmare acesta nu poate invoca inopozabilitatea hotărârii şi nici că, până la momentul publicării acestei hotărâri în M. Of., suma nu era scadentă.

Dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la bunurile care pot fi oferite în compensare în cazul imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist.
ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia I civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la bunurile ce pot fi oferite în compensare în situaţiile în care restituirea imobilului nu este posibilă în natură, astfel cum este reglementată de Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi actelor normative modificatoare ale acesteia.
Astfel prin Decizia nr. 25/2016 instanţa supremă stabileşte faptul că pot fi oferite în compensare, terenurile cu sau fără construcţii, şi construcţiile finalizate sau nefinalizate, indiferent de categoria în care se încadrează imobilele pentru care s-a formulat notificarea în temeiul Legii nr. 10/2001 cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 12 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind aplicabile.

ICCJ. Calcularea valorii despăgubirilor în caz de expropriere.
Prin Decizia nr. 570/2016 Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât faptul că, în cazul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, este necesar ca instanța să dispună ca experții să calculeze valoarea despăgubirilor de la data consemnării acestora. În speță, instanța de apel nu a justificat dispoziţia dată experţilor de a calcula valoarea despăgubirilor la data emiterii hotărârii de expropriere, în condiţiile în care, din lucrările dosarului, nu rezultă că această dată coincide cu cea a consemnării despăgubirilor.
Potrivit dispozițiilor legale, interpretate în acord cu Decizia nr. 12/2015 a Curţii Constituţionale, „experţii şi instanţa de judecată vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la momentul transferului dreptului de proprietate”, iar, potrivit art. 15 din Legea nr. 198/2004 „transferul imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică a statului şi în administrarea expropriatorului operează de drept la data plăţii despăgubirilor pentru expropriere sau, după caz, la data consemnării acestora”. Prin urmare, corect era ca data în raport cu care experții trebuiau să calculeze valoarea despăgubirilor era aceea a consemnării lor.


Publicat la: