Despre obligativitatea deținerii persmisului de conducere pentru mopede

De la data de 19 ianuarie 2013 a devenit obligatorie deținerea unui permis de conducere a categoriei de autovechicule – mopede. Această modificare în legislație rutieră cu privire la nouă categorie de autovechicule produce consecințe și în plan penal, prin lărgirea laturii obiective a infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere – cu privire la semnificația termenului „autovehicul”.

Directiva 2006/126/CE a Parlamentului European și a Consiliului din data de 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere (reformată) a introdus obligativitatea deținerii permiselor de conducere și pentru categoria de autovechicule – mopede. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 1 și 2 din directivă:
„(1) Permisul de conducere prevăzut la articolul 1 autorizează conducerea autovehiculelor din categoriile definite în continuare. Acesta poate fi eliberat începând de la vârsta minimă indicată pentru fiecare categorie. Prin „autovehicul” se înțelege orice vehicul prevăzut cu un motor de propulsie care circulă pe un drum prin mijloace proprii, cu excepția vehiculelor care se deplasează pe șine.
(2) Mopeduri: Categoria AM:
– vehicule cu două roți sau cu trei roți, având o viteză maximă proiectată care nu depășește 45 km/h, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2002/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 martie 2002 privind omologarea autovehiculelor cu două sau trei roți [5] (cu excepția celor care au o viteză maximă proiectată mai mică sau egală cu 25 km/h) și cvadriciclurilor ușoare, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2002/24/CE;
– vârsta minimă pentru categoria AM este stabilită la 16 ani.”
Dispozițiile Directivei 2006/126/CE au fost transpuse în legislația internă prin Legea nr. 203/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Conform dispozițiilor 16 din Directivă, statele membre trebuiau să transpună în legislația națională aceste norme până la data de 19 ianuarie 2011. Începând cu data de 19 ianuarie 2013, statele membre trebuiau să aplice aceste prevederi.
Conform art. IV din Legea nr. 203/2012, dispozițiile acestui act normativ au intrat în vigoare de la data de 19 ianuarie 2013, însă statul român a întârziat cu mai bine de un an îndeplinirea procedurilor de transpunere a Directivei.
Practic, prin dispozițiile cuprinse în directivă s-a stabilit o nouă categorie de autovehicule, mopedele, pentru care a devenit obligatorie deținerea unui permis de conducere. Conform expunerii de motive din preambulul Directivei, s-a introdus obligativitatea deținerii permiselor de conducere pentru aceste categorii de autovehicule, datorită faptului că acești conducători autor sunt cei care produc cele mai multe accidente rutiere, și pe cale de consecință se dorește sporirea siguranței traficului rutier cu privire la aceste categorii de autovehicule.
Transpunerea acestei obligativități și în dreptul intern a produs consecințe nefericite în rândul conducătorilor de mopede, cu atât mai mult cu cât transpunerea normelor europene s-a realizat cu mare întârziere de către statul român. Astfel, persoanele care conduceau aceste categorii de autovehicule, pentru care știau sigur că nu au nevoie de permis de conducere, s-au văzut peste noapte în imposibilitatea de a le mai conduce. Ba mai mult, dacă le conduceau săvârșeau și infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 la data modificării legislative, încrimitată de art. 335 alin 1 Cod Penal în prezent.
Având în vedere că introducerea obligativității de a deține permis de conducere pentru categoria de autovehicule mopede, are implicații și de natură penală, considerăm că modalitatea în care statul român a înțeles să își îndeplinească obligația de transpunere a directivei în legislația internă încalcă grav pincipiul predictibilității și previzibilității legii penale. În atare situație, considerăm că persoanele care vor fi trimise în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere ar putea invoca în mod cu totul întemeiat prevederile art. 30 din Noul Cod Penal cu privire la existența erorii drept cauză de neimputabilitate.
Conform art. 7 alin. 1 lit.b) din Directivă:
„Permisele de conducere se eliberează numai solicitanților care:
[…]
(b) au promovat un test teoretic doar în ceea ce privește categoria AM; statele membre pot cere solicitanților să promoveze un test de verificare a aptitudinilor și comportamentului și un examen medical pentru această categorie.”
Acest articol a fost transpus în legislația internă prin modificarea art. 23 alin. 9 din OUG 195/2002, cu următorul conținut: „Examenul pentru obţinerea permisului de conducere constă în susţinerea unei probe teoretice de verificare a cunoştinţelor şi a unei probe practice de verificare a aptitudinilor şi comportamentului, corespunzător categoriei de permis solicitat. Proba practică pentru categoria AM constă numai în verificarea aptitudinilor în poligoane special amenajate. Condiţiile de obţinere a permisului de conducere se stabilesc prin regulament.”
Statul român a înțeles să transpună aceasta normă din directivă prin instituirea unei condiții suplimentare pentru obținerea permisului de conducere pentru această categorie de vehicule, respectiv o probă practivă. Statul român a uzat astfel de posibilitatea oferită de normele directivei. Motivele pentru care a considerat să suplimenteze condițiile pentru obținerea acestei categorii sunt probabil numărul mare de accidente ce au avut ca autori conducătorii de mopede.
Arătăm faptul că la data la care a intrat în vigoare legea nr. 202/2012 prin care s-au modificat prevederile art. 23 alin.9 din OUG 195/2002, erau în vigoare prevederile art. 160 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, Regulament care nu a fost modificat sub nicio formă. Conform articolului menționat „Persoanele care nu posedă permis de conducere pot conduce mopede pe drumurile publice numai dacă fac dovada că au absolvit un curs de legislație rutieră în cadrul unei unități autorizate de pregătire a conducătorilor de autovehicule.”
În situația în care legea nr. 202/2012 a împus o serie de condiții exprese pentru dobândirea permisului de conducere pentru mopede, ne punem întrebarea legitimă, care va fi soarta persoanelor care au absolvit un asemenea curs?
Precizăm faptul că Directiva prevede în cuprinsul art. 13 alin. 2 următoarele: „Niciun drept de conducere acordat înainte de 19 ianuarie 2013 nu este retras sau restrâns în vreun fel prin dispozițiile prezentei directive.”
De asemenea, în expunerea de motive din preambulul Directivei, la considerentul 5, se prevăd următoarele:
„Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere drepturilor de conducere existente care au fost acordate sau obținute înainte de data aplicării sale.”
În temeiul articolelor mai sus citate, considerăm că dreptul câștigat de acele persoane ar trebui recunoscut și după data de 19 ianuarie 2013, când pentru obținerea permisului de conducere pentru mopede s-au instituit niște condiții suplimentare exprese în cuprinsul art. 23 alin. 9 din OUG 195/2002.
Această situație nu a găsit o rezolvare nici ulterior, cu atât mai mult cu cât la data de 8 august 2013, art. 160 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 a fost abrogat prin Hotărârea Guvernului 480/2013.