În data de 21.03.2020, a fost publicată în Monitorul Oficial OUG nr. 29/2020 unele măsuri economice și fiscal-bugetare.

În privința obligațiilor fiscale ale cetățenilor și operatorilor economici

Potrivit informațiilor oferite, Guvernul a decis să suspende sau să nu înceapă măsurile de executare silită ale contribuabililor , cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală. Aceasta masura se aplica  pe durata starii de urgenta si inca 30 de zile dupa incetarea acesteia.

Măsurile de suspendare a executării silite a creantelor bugetare prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești se aplică, prin efectul legii, de către instituțiile de credit sau terții popriți, fără alte formalități din partea organelor fiscale.

Se observă așadar o măsură foarte importantă pentru contribuabili, care în contextul acestei pandemii este foarte probabil să întâmpine dificultăți economice, ceea ce l-ar fi împiedicat să-și îndeplinească obligațiile sale de plată a creanțelor fiscale.

Această ordonanță, totodată, mai prevede că, pe perioada stării de urgență, pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și neachitate până la încetarea măsurilor prevăzute de starea de urgență, nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală. Si această facilitate va fi menținută pentru o perioadă de încă 30 de zile de la încetarea stării de urgență. Astfel, contribuabilii sunt eligibili de a participa, spre exemplu, la proceduri de achiziție publică derulate în această perioadă sau să nu li se anuleze diferite autorizații.

În plus termenul de depunere a intenției de restructurare a fost prorogat până la data de 31 iulie 2020, iar termenul de depunerii a cererii de restructurare, până la data de 30 octombrie 2020.

Prezenta Ordonanță reprezintă un prim pas  în  domeniul fiscal-economic  efectuat de Guvernul României în lupta cu răspândirea Coronavirusului și urmează să observăm și analiza efectiv impactul acesteia, ulterior intrării în vigoare.

Conform reglementarilor cuprinse aici Ministerul Finanțelor va garanta până la 80% din valoarea finanțărilor acordate IMM. Valoarea maximă a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru acordate unei societăți nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5 mil. lei, iar pentru creditele de investiții, valoarea maximă a finanțării este de 10 mil. lei. În același timp, se precizează faptul că valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilități este de 10 mil. lei.

În cazul IMM-urilor care nu au depus situații financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanțării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanțele lunare.

Se observă astfel că se va efectua o analiză din punct de vedere fiscal a societăților care optează pentru o astfel de măsură din partea MFP, ceea ce este și normal de altfel, pentru a putea astfel stabili în ce măsură statul se va implica în oferirea acestui tip de ajutor societăților care se află în dificultăți financiare, ca urmare a pandemiei cu acest Coronavirus.

În continuare, se precizează că pentru microîntreprinderi sau întreprinderi mici, statul va acorda garanții pentru credite/linii de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, exclusiv dobânzile, comisioanele și speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90%. Valoarea maximă a finanțărilor va fi de 500.000 lei pentru microîntreprinderi și 1 mil. lei pentru întreprinderile mici.

Iar valoarea maximă a fiecărei finanțări acordate unui beneficiar nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita pragurilor prevăzute anterior. La fel ca și anterior, pentru microîntreprinderi sau pentru întreprinderile mici care nu au depus situații financiare la data solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanțării pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru va fi calculată ca dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanțele lunare.

Un alt aspect important este legat de faptul că Ministerul Finanțelor va subvenționa 100% din dobânzile pentru creditele ce urmează a fi garantate, atât pentru microîntreprinderi, cât și pentru întreprinderi mici și mijlocii. Dobânda va fi subvenționată de la momentul acordării creditului până la data de 31 martie 2021.

Acordarea acestei subvenții de dobândă se va realiza în perioada cuprinsă de la momentul acordării creditelor/liniilor de credit contractate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și poate dura până la 31 martie 2021. Subvenționarea dobânzii se va aproba anual printr-un act normativ cu putere de lege pentru primul an, iar pentru următorii 2, doar în condițiile în care creșterea economică estimată de CNSP pentru acești ani se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020.

Se mai prevede că, în cazul în care se generează obligații fiscale restantee și alte creanțe bugetare, acestea se vor achita din creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordate în cadrul programului. Perioada de garantare a creditelor/liniilor de credit pentru capitalul de lucru va fi de 36 de luni cu posibilitatea de prelungire cu 36 de luni, urmând ca în ultimul an de prelungire, creditele/liniile de credit să fie rambursate. Pentru creditele de investiții a fost menținută perioada de 120 de luni. Ministerul Finanțelor va acoperi de la buget și comisionul pentru acoperirea costurilor de acordare și monitorizare a garanțiilor acordate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

In data de 21.03.2020, a fost publicată în Monitorul Oficial OUG nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare.

Ministerul Finanțelor va implementa un program multianual de sprijinire a IMM-urilor pentru diminuarea efectelor răspândirii virusului COVID-19, prin garantarea unor credite, subvenționarea dobânzilor pentru aceste finanțări, facilități pentru societățile care întâmpină dificultăți financiare, prorogarea termenelor de depunere a cererilor de restructurare a obligațiilor bugetare și a termenelor de plată a impozitelor locale datorate de populație. Se vor suspenda popririle, iar IMM-urile care obțin certificat de situație de urgență vor putea amâna plata utilităților și a chiriilor.

Aspecte importante cuprinse în Ordonanța de Urgență

• 1. Pe perioada stării de urgență, întreprinderile mici și mijlocii, care și-au întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice și care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, beneficiază de amânare la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare. În plus, penalităţile stipulate pentru întârzieri în executarea obligaţiilor decurgând din contractele încheiate cu autorităţile publice nu se datorează pentru durata stării de urgenţă.
• 2. In cadrul contractelor aflate în derulare, altele decât cele prevăzute anterior, încheiate de întreprinderile mici sau mijlocii, care dețin certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, poate fi invocată forța majoră împotriva acestora numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență. Această prevedere reprezintă practic și una de condițiile de îndeplinit, pentru ca o societate să poată invoca cu succes forța majoră, determinată de un eveniment cauzat, in extenso, de răspândirea virusului COVID-19.

Cu privire la acest aspect, alin. (3) din art. X din prezenta Ordonanță stipulează faptul că „se prezumă a constitui caz de forță majoră, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, împrejurarea imprevizibilă, absolut invincibilă şi inevitabilă la care se referă art. 1.351 alin. (2) din Codul civil, care rezultă dintr-o acţiune a autorităţilor în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea şi combaterea pandemiei determinate de infecţia cu coronavirusul COVID-19, care a afectat activitatea întreprinderii mici şi mijlocii, afectare atestată prin certificatul de situaţie de urgenţă.” Această mențiune este una de o foarte mare importanță pentru întreprinderile mici și mijlocii, întrucât se reglementează astfel posibilitatea catalogării unui astfel de eveniment drept forță majoră, ca efect al legii, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute în această ordonanță (renegocierea contractului și deținerea certificatului de situație de urgență).

Această prezumție de forță majoră va putea fi combătută de orice parte interesată prin orice mijloc de probă, iar caracterul de imprevizibilitate va fi luat în vedere la momentul în care a luat ființă raportul juridic (sau, în concret, obligația contractuală, ce nu a putut fi executată total, parțial, sau în termenul prevăzut în contract).

De asemenea, un alt aspect important legat de cele precizate anterior este faptul că nu vor fi catalogate drept imprevizibile măsurile luate de autorități în conformitate cu Decretul prin care s-a instituit situația de urgență.

Rămânând asupra acestui aspect, arătăm că, la momentul actual încă nu avem procedura de obținere a acestui tip de certificat. Cu toate acestea, din ceea ce s-a anunțat de către Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri – Dl. Virgil Popescu, putem deduce faptul că suntem foarte aproape de a primi ordinul prin care va fi reglementată obținerea certificatului privind situația de urgență, precum și că se dorește ca această procedură să fie una simplificată și să se poată realiza în întregime online.

În al doilea rând, din ceea ce conține OUG, se poate trage o concluzie potrivit căreia, în prezenta situație economică delicată creată de această pandemie, părțile unui contract pot comunica între ele și pot solicita acordarea unor termene suplimentare pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale, ori pentru exonerarea de răspundere privind neîndeplinirea lor, întrucât un acord al părților în acest sens ar determina fără scop invocarea forței majore. Aceasta din urmă va putea fi invocată și folosită în cazul în care apare un diferend între părțile contractante, iar acestea nu s-au înțeles cu privire la obligațiile contractuale neîndeplinite ori îndeplinite peste termen.

În privința impozitelor datorate, Guvernul a decis și prorogarea termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloace de transport de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020, perioadă în care se vor primi în continuare bonificațiile stabilite de consiliile locale.

In data de 16.03.2020, având în vedere evoluția negativă privind persoanele infectate cu virusul COVID-19, Președintele României a promulgat Decretul privind instituirea stării de urgență în România, pentru a implementa astfel măsuri care să combată răspândirea Coronavirusului și de a facilita lupta împotriva acestuia de către autoritățile române.

Astfel, acest Decret, publicat în Monitorul Oficial nr. 212/16.03.2020, Partea I, prevede anumite măsuri ce vor fi aplicate pentru o perioadă de 30 de zile, prin intermediul cărora se dorește prevenirea răspândirii virusului COVID – 19. În această perioadă, drepturile constituționale ale cetățeanului pot fi restrânse, în mod gradual, în măsura în care se poate asigura îndeplinirea scopului instituirii stării de urgențe. Aceste drepturi sunt: dreptul la libera circulație; dreptul la viața intimă, familială și privată; inviolabilitatea domiciliului; dreptul la învățătură; libertatea întrunirilor; dreptul de proprietate privată; dreptul la grevă; libertatea economică.

Drept pentru care, acest decret prevede două anexe. Măsurile din Anexa nr. 1 se vor aplica în mod direct și imediat, iar cele din Anexa nr. 2 se vor aplica în mod gradual, în funcție de evoluția/involuția stării privind pandemia cu Coronavirus.

Aceste din urmă măsuri vor fi dispuse de către Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență sau înlocuitorul legal al acestuia, cu acordul prim-ministrului și în funcție de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații de urgență. Măsurile propriu-zise, stabilite prin ordonanțe militare, pot consta în:

• Izolarea și carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum și a celor care iau contact cu acestea;
• Măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localități sau zone geografice;
• Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;
• Limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum și ieșirea din zonele respective;
• Interzicerea graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute și a metroului;
• Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
• Asigurarea pazei și protecției instituționale a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național;
• Identificarea și rechiziționarea de stocuri, capacități de producție și distribuție, de echipamente de protecție, dezinfectanți și medicamente utilizate/utilizabile în tratarea COVID-19;
• Limitarea activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgente
• urgențe de ordin I – pacienți internați prin Unități de primiri urgențe/Compartimente de primiri urgențe care își pot pierde viața în 24 de ore;
• urgențe de ordin II – pacienți care trebuie tratați în cadrul aceleiași internări (odată diagnosticați nu pot fi externați);
• pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diagnosticați cu COVID-19.

Ceea ce este important referitor la măsurile anterior expuse este că acestea nu au aplicare imediată, însă ele pot fi aplicate, gradual, în funcție de starea situației cu pandemia COVID-19, prin autoritățile autorizate prin acest decret. Aceste măsuri vor fi aplicate sau nu în urma unei analize efectuate de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, după următoarele criterii:

• intensitatea transmiterii intracomunitare a COVID-19;
• frecvența apariţiei unor focare într-o zonă geografică;
• numărul de pacienţi critici raportat la capacitatea sistemului sanitar;
• capacitatea şi continuitatea asigurării serviciilor sociale şi de utilităţi publice pentru populaţie;
• capacitatea autorităţilor publice de a menţine şi asigura măsuri de ordine şi siguranţă publică;
• măsurile instituite de alte state cu impact asupra populaţiei sau situaţiei economice a României;
• capacitatea de asigurare a măsurilor pentru punere în carantină;
• apariţia altor situaţii de urgenţă;

Prin Decretul privind instaurarea stării de urgență, s-au adoptat o serie de măsuri care, în linii mari, au o aplicare imediată și directă în domeniul economic. Aceste măsuri au rolul de a ajuta anumite entități în această perioadă, prin facilitarea unor operațiuni economice și de a ajuta astfel la prevenirea răspândirii virusului COVID-19.

Rechiziționarea de bunuri

Conform prevederilor art. 9 din Decret, autoritățile publice centrale pot rechiziționa unități de producție materiale și echipamente necesare combaterii acestei epidemii. Această rechiziție de bunuri se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public, republicată.

Astfel, conform prevederilor acestei legi, apreciem că bunurile ce se pot rechiziționa constau în: mijloace de transport cu tracţiune animală, auto, feroviare, aeriene şi navale, surse de alimentare energetice, carburanţi-lubrifianţi, utilaje şi materiale pentru transportul şi depozitarea acestora, clădiri, terenuri, piese de schimb şi materiale pentru întreţinere şi reparaţii, utilaje şi materiale pentru dotarea atelierelor de reparaţii, articole de echipament, de protecţie, de regie, de gospodărie şi de igienă personală, alimente şi materiale pentru preparat, servit, distribuit şi transportat hrana, animale, tehnică, aparatură şi materiale sanitar-veterinare.

Eventuala rechiziție a bunurilor mai sus amintite se va realiza de către prefect, iar deținătorii legali vor fi obligați să predea și echipamentele necesare utilizării acestor bunuri. Odată cu realizarea acestei rechiziții, proprietarii bunurilor vor avea dreptul la despăgubiri calculate conform acestei legi. De asemenea, pe perioada rechiziției nu se datorează impozite și taxe pentru bunurile rechiziționate. La finalul stării de urgență, bunurile se înapoiază proprietarilor.

În final, raportat la acest punct, arătăm că această lege prevede faptul că refuzul de a pune la dispoziție bunurile legal rechiziționate, sustragerea de la îndeplinirea acestor obligații sau ascunderea bunurilor supuse rechiziționării se pedepsește potrivit legii penale.

Emiterea de certificate de situație de urgență

Desigur că în această perioadă, foarte mulți operatori economici pot întâmpina dificultăți în desfășurarea activităților lor, respectiv în îndeplinirea unor obligații sau în respectarea unor termene contractate anterior ivirii acestei situații. Astfel că, la cererea acestora, în baza unor documente justificative care să ateste acest aspect, solicitanții se pot adresa Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri pentru eliberarea unui astfel de certificat, care să îi asiste în eventualele dispute create de această stare de urgență.

În concret, un exemplu poate fi obținerea acestui certificat pentru a-l folosi în solicitarea de primire a unui aviz de forță majoră de către Camera de Comerț și Industrie a României, pentru perioada în care operatorul economic a fost afectat.

Se pot adopta măsuri pentru susținerea operatorilor economici din domeniile afectate de Coronavirus

Măsurile despre care face vorbire acest articol din Decret pot consta în amânarea plății impozitelor, la prelungirea scadenței unor plăți, acordarea de ajutoare financiare, scutiri ale unor cote din salariile angajaților, scutirea la plata unor accesorii, dobânzi și penalități de întârziere la ANAF, suspendarea unor măsuri de executare silită pe perioada stării de urgență etc.

De altfel, acest gen de măsuri au fost deja luate de către anumite autorități publice. În concret, prin Comunicatul de presă nr. A_RPC 427/16.03.2020 emis de ANAF, această autoritate a decis:

• Suspendarea/neînceperea executării silite a creanțelor bugetare;
• Rambursarea TVA, în cursul lunii martie, pentru toate deconturile soluționate și pentru care s-au emis decizii de rambursare la zi;
• Implementarea unui nou mecanism de rambursare TVA, care vizează soluționarea cu celeritate a deconturilor, începând cu data de 1 aprilie 2020;
• Suspendarea acțiunilor de control fiscal, cu excepția celor ce pot fi efectuate la distanță, precum și a cazurilor de evaziune fiscală, acolo unde sunt indicii în acest sens;
• Suspendarea acțiunilor antifraudă privind Filtru II și a activităților specifice din Punctele de Trecere a Frontierei cu Ungaria și Bulgaria.

Tot o măsură de acest tip poate fi efectuată și de către instituțiile bancare, care pot prelungi perioada de grație pentru plata ratelor la anumite credite. Aceste decizii vor fi comunicate de către fiecare bancă clienților săi, putând să varieze de la caz la caz.

Contractele de finanțare UE

În baza acestei măsuri, beneficiarii de fonduri europene care sunt afectați de adoptarea măsurilor de urgență stabilite prin acest decret, pot conveni împreună cu autoritățile de management sau cu organismele intermediare, suspendarea contractelor de finanțare.

În acest caz, rămâne un aspect delicat ajungerea la un acord cu autoritățile de management sau organismele intermediare, acord ce este necesar pentru suspendarea acestor contracte.

Valabilitatea documentelor eliberate de autoritățile publice

Prin acest Decret se extinde astfel perioada de valabilitate a unor documente eliberate de către autoritățile publice, care ar expira înăuntrul termenului în care este instaurată starea de urgență. Astfel, documentele la care se referă această măsură pot consta în: autorizații (de funcționare, sanitare, autorizații temporare de circulație pe drumurile publice etc.), cărți de identitate, pașapoarte, permise de conducere etc.

Decretul nu prevede însă și un anumit termen de prelungire a valabilității acestora după încetarea stării de urgență, astfel că ultima zi a acestei perioade va contabiliza și ultima zi de valabilitate a documentelor.

Posibilitatea plafonării unor prețuri

În această perioadă, este posibilă plafonarea unor prețuri la medicamente și aparatură medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate publică (energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, carburanți, salubritate etc.) în limita prețului mediu din ultimele 3 luni înaintea declarării stării de urgență.

Se poate observa astfel că prin acest Decret s-a instituit o măsură privind posibilitatea plafonării unor prețuri pentru produse sau servicii care sunt de strictă necesitate în această perioadă, luând în considerare și natura cauzei care a determinat această stare, și pentru a preveni astfel o situație păgubitoare pentru cetățeni.

Se vor dispune măsuri pentru asigurarea continuității în aprovizionare

Această prevedere din Decret ne indică faptul că vor fi luate măsurile necesare asigurării aprovizionării continue și corespunzătoare a sistemului energetic național, precum și a tuturor serviciilor de utilitate publică.

Serviciile publice sunt definite în Legea nr. 51/2006, și reprezintă toate activitățile care asigură satisfacerea nevoilor esențiale ale cetățenilor, de utilitate și interes public general, referitoare la alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate, canalizarea, colectarea și evacuarea apelor pluviale, salubrizarea localităților, alimentarea cu gaze naturale, transportul public, iluminatul public, alimentarea cu energie termică.

Această măsură asigură, pe de o parte, lupta autorităților privind combaterea răspândirii virusului COVID-19, precum și a nevoilor comune și importante ale cetățenilor, care în perioada în care se autoizolează la domiciliu să beneficieze de utilitățile necesare asigurării unui trai normal.

Autoritățile publice centrale și societățile cu capital majoritar de stat vor putea achiziționa direct materiale necesare pentru combaterea epidemiei

Prin această măsură, se înlătură procedurile greoaie pentru achiziția unor astfel de produse de către aceste entități, tocmai pentru a facilita lupta acestora împotriva răspândirii virusului COVID-19. Se urmărește astfel salvarea unei resurse extrem de importante în această procedură de achiziție publică, și anume timpul. Prin posibilitatea de a achiziționa în mod direct, se trece astfel peste formalismul și perioadele de timp prelungite necesare pentru realizarea acestor tipuri de operațiuni.

Trebuie avut în vedere însă faptul că această măsură se referă strict la cele necesare combaterii acestei epidemii, astfel că cel mai probabil vor fi vorba despre aparate medicale, medicamente, echipamente de protecție, dezinfectanți ș.a.

Particularități privind FORȚA MAJORĂ – în legătură cu apariția Virusului COVID – 19 –

În conformitate cu prevederile art. 1351 alin. (2) C.civ., forța majoră este „orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil”. Astfel, în esență, este vorba despre o cauză exoneratoare de răspundere, în ipoteza neîndeplinirii/amânării executării unei obligații contractuale.

Raportat la trăsăturile acestei noțiuni de forță majoră, distingem următoarele:

• Această trăsătură demonstrează faptul că evenimentul este străin de acțiunea/inacțiunea persoanei care a cauzat în mod direct și nemijlocit prejudiciul.
• Această trăsătură înlătură răspunderea juridică în măsura în care debitorul obligației a fost în imposibilitate obiectivă de a prevedea atât producerea evenimentului, cât și efectele prejudiciabile pe care acesta le-a cauzat. Caracterul extraordinar al celor petrecute și care au produs consecințele elimină orice suspiciune cu privire la faptul că debitorul nu a putut să le prevină ori să le înlăture.
• Caracterul absolut invincibil și inevitabil. Acest caracter al forței majore subliniază dimensiunea evenimentului prejudiciabil, fiind total irezistibil și insurmontabil, condiții ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ.

În continuare, se impune a se analiza momentul de la care trebuie să se evalueze previzibilitatea evenimentului, întrucât acesta este definitor în ceea ce privește invocarea forței majore drept o cauză exoneratoare de răspundere. Astfel, luând în considerare modalitatea răspândirii informațiilor referitoare la răspândirea virusului COVID – 19 și a consecințelor acestuia, este relevant a se considera decizia finală privind stabilirea unei urgențe de sănătate publică de importanță internațională, astfel cum aceasta a fost luată de către Comitetul de Urgență pentru Regulamentul Sanitar Internațional la data de 30.01.2020, aparținând Organizației Mondiale a Sănătății (OMS – instituția responsabilă cu gestionarea problemelor de sănătate la nivel mondial).

Pentru obținerea certificării stării de forță majoră, operatorii economici vor trebui să solicite autorităților române eliberarea unui astfel de document, în conformitate cu prevederile legii Nr. 335/2007 a camerelor de comerț din România. Astfel, art. 28 alin. (2) lit. i), Camera Națională „avizează, la cerere, pentru societăţile româneşti, pe bază de documentaţie, existenţa cazurilor de forţă majoră şi efectele acestora asupra executării obligaţiilor comerciale internaţionale;”.

Actualmente, raportat la publicarea Decretului privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, art. 12 prevede faptul că „Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situație de urgență în baza documentelor justificative.”

Astfel că, în urma obținerii unui astfel de document de la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, se poate iniția procedura cu CCIR (Camera de Comerț și Industrie a României), care a publicat pe pagina sa de internet (https://ccir.ro/servicii/avizarea-existentei-cazului-de-forta-majora/) modalitatea prin care se poate solicita avizarea existenței cazului de forță majoră. Dosarul de întocmit va cuprinde:

• cererea de emitere a avizului, semnată de reprezentantul legal;
• o copie a contractului afectat din evenimentul de forţă majoră, cuprinzând clauza de forță majoră;
• atestări de la organele, autoritățile şi instituțiile abilitate, de la caz la caz (altele decât Camera de Comerţ şi Industrie a României), privind existența şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului;
• notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariția evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operațiunilor contractuale.

Menționăm că, în privința perioadei pentru care se poate aviza starea de forță majoră, aceasta va varia de la caz la caz, în funcție de documentația concretă furnizată de către solicitant prin dosarul înregistrat la CCIR.

Relevant în prezenta situație este și modalitatea aleasă de către celelalte țări implicate în pandemia cu virusul COVID – 19. Astfel, începând cu data de 30.01.2020, Republica Populară Chineză eliberează certificate de forță majoră referitoare la acest fapt, la solicitarea operatorilor economici, pentru a-i ajuta astfel în eventuale dispute comerciale.