Obținerea unui ordin de protecție. Condiții și procedură

1. Ce este ordinul de protecție?
Ordinul de protecție se concretizează într-o hotărâre judecătorească prin care persoanele care sunt victime ale violenței în familie pot obține luarea anumitor măsuri ori impunerea unor obligații în sarcina agresorului, cu scopul de a le asigura acestora protecție și respectarea integrității fizice și psihice precum și a libertății față de agresor.

2. Ce se înțelege prin violență în familie?
Prin violență în familie se înțelege o acţiune sau inacţiune intenţionată manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori care este aptă să producă un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice. Totodată se circumscriu acestei noțiuni și ameninţarea cu acte de violență, constrângerea sau privarea de libertate precum și împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale.

3. Ce se înțelege prin membru de familie?
Intră în categoria membrilor de familie următoarele persoane: soțul, soția, foștii soți, ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie astfel de rude. Sunt asimilați membrilor de familie tutorele sau curatorul persoanelor care se află sub interdicție precum și concubinii chiar dacă aceștia nu mai locuiesc împreună la momentul formulării cererii.

4. Cine poate formula cererea de emitere a ordinului de protecție?
Cererea poate fi introdusă atât de victimă personal, cât şi prin reprezentantul legal. De asemenea, cererea poate fi introdusă în numele victimei violenței în familie și de procuror, de reprezentantul autorităţii locale cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei în familie, precum și de către reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, cu acordul victimei.

5. Ce măsuri se pot solicita prin cerere?
– evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
– reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
– limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
– obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
– interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
– interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
– obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
– încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
– suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.
– instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
– instanţa poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecţie şi pentru prevenirea încălcării acestuia, precum: obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie, precum și obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuinţa familiei.

6. Cum se desfășoară procedura de judecată?
Procedura de judecată a cererii de emitere a ordinului de protecție este una urgentă, cererea fiind soluționată în termen de cel mult 72 de ore de la data înregistrării. Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților, iar participarea procurorului este obligatorie, în cazurile extrem de urgente ordinul de protecție putând fi soluționat chiar și în ziua depunerii cererii, fără dezbateri contradictorii. Având în vedere caracterul urgent al acestei proceduri, nu sunt admisibile acele probe care necesită un timp îndelungat în vederea administrării lor. Victima are posibilitatea de a solicita asistență juridică, iar pentru agresor asistența juridică este obligatorie.

7. Pentru ce perioadă este valabil ordinul de protecție?
Măsurile dispuse prin ordinul de protecție se aplică pentru perioada indicată de instanța de judecată prin hotărârea judecătorească pronunțată, fără însă a se putea depăși 6 luni de la data pronunțării.
În situația în care nu este precizată, în cuprinsul hotărârii, perioada pentru care se se dispun măsurile, acestea se vor aplica pentru cel mult 6 luni de la data emiterii ordinului de protecție.

8. Cum se pune în executare hotărârea judecătorească?
Dispozitivul hotărârii judecătorești prin care s-a admis cererea de emitere a ordinului de protecție se comunică în termen de cel mult 5 ore de la pronunțare, structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi/sau a agresorului, și se pune în executare de îndată.
Ordinul de protecție are caracter executoriu de la data emiterii lui, chiar dacă hotărârea astfel pronunțată este susceptibilă de a fi atacată.

9. Ce se întâmplă în cazul nerespectării măsurilor dispuse prin ordinul de protecție?
Nerespectarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești.

10. În ce condiții se poate formula o nouă cerere de emitere a unui ordin de protecție de către aceeași persoană?
După expirarea duratei pentru care s-au dispus măsurile față de agresor prin ordinul de protecție, victima poate formula o nouă cerere dacă există indicii din care să rezulte faptul că în absența măsurilor de protecție, viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea acesteia ar fi puse în pericol.

Autor: Av. Teodora RUSU


Publicat la: