Proceduri. Asemanari si deosebiri
Recuperarea rapid a si eficienta a creantelor cu privire la care nu exista nici un litigiu in desfasurare are o importanta primordiala pentru operatorii economici din Uniunea Europeana. Aceasta se explica prin faptul ca intarzierile la plata constituie una din principalele cauze de insolventa, care ameninta continuitatea activitatii intreprinderilor, in special a intreprinderilor mici si mijlocii, si provoaca pierderea a numeroase locuri de munca.
Pentru aceste motive, institutiile cu competenta in domeniu au adoptat, in anul 2006, Regulamentul Comunitatii Europene nr. 1896 din 2006 privind somatia de plata europeana. Acest Regulament se aplica de la 12 decembrie 2008, cu exceptia articolelor 28, 29, 30 si 31, care se aplica de la 12 iunie 2008.
Regulamentul a fost menit sa elimine obstacolele din calea bunei desfasurari procedurilor civile, favorizand, in cazul in care este necesar, compatibilitatea normelor de procedura civila aplicabile in statele membre.
Procedura este una formalista. Orice act trebuie sa fie intocmit sub forma unui formular care se gaseste in anexa Regulamentului.
Regulamentul se aplica in materie civila si comerciala in litigiile transfrontaliere, indiferent de natura instantei. Sunt insa exceptate materia fiscala, materia vamala sau materia administrativa, si raspunderea statului pentru actiuni sau omisiuni comise in exercitarea puterii publice. Acest regulament se aplica tuturor statelor membre cu exceptia Danemarcei.
In legislatia romaneasca, s-a instituit procedura unei somatii de plata inca din anul 2001, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 5/2001. Acest act normativ a suferit mai multe modificari pana s-a cristalizat forma in care se afla astazi in vigoare.
Ulterior, in anul 2007, a fost publicata Ordonanta de Urgenta a Guvernului 119/2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale, act normativ care transpune in dreptul romanesc Directiva 2000/35/CE.
Somatia de plata autohtona clasica, avand la baza Ordonanta de Urgenta a Guvernului 5/2001 se desfasoara, la fel ca si cea europeana, la cererea creditorului, in scopul realizarii de bunavoie sau prin executare silita a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani.
In ceea ce priveste instanta competenta sa judece o astfel de cerere, potrivit reglementarii europene, prin “instanta” se intelege orice autoritate a unui stat membru care este competenta in ceea ce priveste somatiile europene de plata sau in orice alta materie conexa. In legislatia noastra, in prezent, cererea de somatie de plata se depune la instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului 119/2007 cuprinde o dispozitie suplimentara, potrivit careia cererea privind creanta de plata a pretului rezultand dintr-un contract de achizitie publica, de concesiune de lucrari publice sau de servicii se depune la instanta de contencios administrativ competenta, care va aplica pentru solutionarea cauzei prevederile prezentei ordonante de urgenta.
Domeniul de aplicare al Ordonantei de Urgenta a Guvernului 119/2007 este insa unul mai restrans, ea putand fi utilizata doar in cazul creantelor certe, lichide, exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte comerciale. Sunt insa exceptate creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa si contractele incheiate intre comercianti si consumatori. Rezulta deci ca, aceasta ordonanta se aplica unei categorii mai restranse de litigii, si anume celor care au o baza comerciala, pentru celelalte ramanand aplicabila Ordonanta de Urgenta a Guvernului 5/2001.
Potrivit principiului lex spacialia derrogant lex generalia, pentru recuperarea creantelor izvorate din contracte comerciale, cererile trebuie sa fie intemeiate pe Ordonanta de Urgenta a Guvernului 119/2007, si nu pe Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 5/2001.
In situatia in care s-a formulat o cerere de recuperare a unei creante comerciale si aceasta cerere a fost intemeiata pe Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 5/2001, consideram ca cererea trebuie respinsa ca inadmisibila. Nu putem fi de acord cu solutia unor instante care au inteles sa analizeze o astfel de cerere, din oficiu, prin prisma prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007, avand in vedere prevederile art 84 Cod procedura civila. Potrivit art 84 Cod procedura civila, cererea de chemare in judecata este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita. In speta insa, este vorba de un temei juridic cu totul distinct, astfel incat instanta nu are posibilitatea de schimba temeiul juridic indicat in cererea initiala cu un alt temei juridic pentru a tranforma cererea in una admisibila .
Reglementarea europeana contie si notiunea de “litigiu transfrontalier”. Pentru ca o cerere de somatie de plata europeana sa fie admisa, reclamantul terbuie sa faca dovada ca litigiul este unul transfrontalier. Este considerat a fi astfel acel litigiu in care cel putin una din parti are domiciliul sau resedinta obisnuita intr-un stat membru, altul decat statul membru al instantei sesizate.-Momentul la care se apreciaza caracterul transfrontalier al unui litigiu este cel la care se introduce cererea de somatie europeana de plata.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului 5/2001 si Ordonantei de Urgenta a Guvernului 119/2007 se aplica excluisv litigiilor nationale, respectiv acelora in care ambele parti sunt entitati romanesti.
In ceea ce priveste procedura de somatie de plata, cererea pentru emiterea unei somatii de palta europene trebuie sa contina aproximativ aceleasi elemente ca si cea romaneasca: numele si adresa partilor si, dupa caz, ale reprezentantilor acestora, precum si ale instantei sesizate; valoarea creantei, adica debitul si, dupa caz, dobanzile, penalitatile contractuale si costurile; cauza actiunii, inclusiv descrierea circumstantelor invocate ca temei al creantei si, dupa caz, a dobanzilor cerute; o descriere a elementelor de proba in sprijinul creantei si temeiul competentei;
In plus, cererea de somatie europeana trebuie sa indice si caracterul transfrontalier al litigiului.
Reclamantul poate informa instanta, intr-un apendice anexat cererii, ca se opune trecerii la procedura civila de drept comun in cazul in care paratul face opozitie. Reclamantul pastreaza posibilitatea de a informa instanta ulterior in acest sens, dar in orice caz inainte de emiterea somatiei de plata.
Cererea se introduce pe suport de hartie sau prin orice alt mijloc de comunicare acceptat de statul membru de origine si care poate fi utilizat de instanta de origine. Spre deosebire de somatia romaneasca, somatia europeana poate fi introdusa inclusiv pe cale electronica.
La cererea de somatia de plata romaneasca se anexeaza contractul sau orice alt inscris doveditor al sumelor datorate. Cererea si actele anexate la aceasta se depun in copie in atatea exemplare cate parti sunt, plus unul pentru instanta, spre deosebire de cea europeana, unde actele se depun intr-un singur exemplar. Aceasta deoarece, in procedura de somatie europeana, debitorul parat nu este citat.
Instanta sesizata cu o cerere de somatie europeana de plata examineaza, in cel mai scurt termen si bazandu-se pe formularul de cerere, daca sunt indeplinite conditiile de forma si daca cererea apare a fi intemeiata. Aceasta examinare poate fi efectuata cu ajutorul unei proceduri automatizate.
in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile legale, instanta da reclamantului posibilitatea sa completeze sau sa rectifice cererea, cu exceptia cazului in care aceasta este in mod vadit nefondata sau inadmisibila. In Ordonanta de Urgenta a Guvernului 5/2001 nu este prevazuta expres posibilitatea completarii sau rectificarii cererii. Cu toate acestea, credem ca sunt aplicabile in cauza dispozitiile dreptului comun, respectiv ale art 114 al 1 si 2 Cod pr. civ., care permit reclamantului sa isi completeze cererea fie pe loc, fie intr-un termen scurt.
Atunci cand instanta europeana cere reclamantului sa completeze sau sa rectifice cererea, aceasta stabileste un termen pe care il considera corespunzator avand in vedere circumstantele. Instanta poate proroga acest termen in cazul in care considera util acest lucru.
In dreptul romanesc, in toate cazurile, pentru solutionarea cererii, judecatorul dispune citarea partilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lamuriri, precum si pentru a starui in efectuarea platii sumei datorate de debitor ori pentru intelegerea partilor asupra modalitatilor de plata.
La citatia pentru debitor se vor anexa in copie cererea creditorului si actele depuse de acesta in sustinerea cererii.
In citatie se va face mentiunea ca pana cel mai tarziu in ziua fixata pentru infatisare debitorul poate sa depuna intampinare, precum si actele ce pot contribui la solutionarea cererii. Ordonanta de Urgenta a Guvernului 119/2007 cuprinde o prevedere suplimentara potrivit careia, in cazul in care debitorul nu depune intampinare, aceasta poate fi considerata ca o recunoastere a pretentiilor creditorlui.
Procedura somatiei de plata europene se desfasoara insa exclusiv pe baza probelor aduse de catre reclamant, paratul-debitor nefiind citat.
in cazul in care conditiile legale sunt indeplinite numai pentru o parte a cererii, instanta informeaza reclamantul cu privire la aceasta utilizand formularul tip C din anexa III. Reclamantul este invitat sa accepte sau sa refuze o propunere de somatie europeana de plata pentru suma stabilita de instanta si este informat cu privire la consecintele deciziei sale. Reclamantul raspunde trimitand inapoi formularul tip C pe care i l-a adresat instanta in termenul stabilit de aceasta.
in cazul in care reclamantul accepta propunerea instantei, instanta emite o somatie europeana de plata partiala, pentru partea din cerere care a fost acceptata de reclamant.
in cazul in care reclamantul nu trimite raspunsul in termenul stabilit de instanta sau refuza propunerea acesteia, instanta respinge in intregime cererea de somatie europeana de plata.
Posibilitatea pronuntarii unei hotarari partiale este prevazuta si de Ordonanta de Urgenta a Guvernului 119/2007. Astfel, daca debitorul recunoaste doar o parte a pretentiilor creditorului, instanta va emite o ordonanta de plata partiala pentru suma ce corespunde partii necontestate a creantei, stabilind totodata si termenul de plata.
In procedura romaneasca, cu toate ca debitorul este citat, acesta nu poate sa aduca in cadrul procedurii decat aparari in favoarea sa, neputand sa formuleze pretentii proprii prin intermediul unei cereri reconventionale. Formularea unei astfel de cereri nu este posibila intr-o procedura urgenta si sumara, lipsita de caracter contencios. De asemenea, nu este posibila nici formularea unei cereri de chemare in garantie, din aceleasi motive.
In ambele reglementari instanta poate admite sau respinge cererea.
In reglementarea europeana, cerera va fi respinsa in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de forma sau cererea este vadit nefondata, precum si atunci cand reclamantul omite sa trimita raspunsul in termenul stabilit de instanta atunci cand se solicita completarea cererii.
Reclamantul este informat cu privire la motivele respingerii. Respingerea cererii nu poate fi atacata cu recurs. Cu toate acestea, respingerea cererii nu il impiedica pe reclamant sa-si valorifice creanta printr-o noua cerere de somatie europeana de plata sau prin orice alta procedura prevazuta de legislatia unui stat membru.
La fel ca si in reglementarea europeana, si in cea romaneasca, ordonanta prin care judecatorul a respins cererea creditorului este irevocabila. In acest caz, precum si in cazul in care prin ordonanta cererea sa a fost admisa in parte, creditorul poate introduce cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun.
in cazul in care sunt indeplinite conditiile legale, instanta emite somatia europeana de plata in cel mai scurt termen si in principiu in termen 30 de zile de la introducerea cererii, in calculul termenului de treizeci de zile nu este cuprins si termenul necesar reclamantului pentru a completa, rectifica sau modifica cererea.
Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului 5/2001, cand instanta constata ca pretentiile creditorului sunt justificate, va emite ordonanta care va contine somatia de plata catre debitor, precum si termenul de plata. Termenul de plata nu va fi mai mic de 10 zile si nici nu va depasi 30 de zile. Judecatorul va putea stabili alt termen potrivit intelegerii partilor. Aceasta ordonanta se va comunica partilor potrivit prevederilor Codului de Procedura Civila.
Somatia europeana de plata se emite sub form aunui formular impreuna cu o copie a formularului de cerere. in somatia europeana de plata, paratul estre informat cu privire la posibilitatea de a plati reclamantului suma care este mentionata in somatia de plata sau de a se opune somatiei de plata facand opozitie la instanta de origine, opozitie care trebuie trimisa in termen de treizeci de zile de la data la care i s-a comunicat sau notificat somatia.
in conformitate cu somatia europeana de plata, paratul este informat ca: somatia a fost emisa numai pe baza informatiilor furnizate de reclamant si nu a fost verificata de catre instanta; somatia va deveni executorie cu exceptia cazului in care s-a facut opozitie la instanta.
In dispozitivul hotararii judecatoresti autohtone se arata, de asemenea, suma pe care debitorul o datoreaza, termenul in care trebuie sa fie achitata, precum faptul ca debitorul poate formula cerere in anulare in termen de 10 zile de la data comunicarii hotararii judecatoresti. Hotararea romaneasca se comunica, din oficiu, prin agentii proceduralisi pe cheltuiala instantei de judecata, atat reclamantului, cat si paratului.
In cazul somatiei europene, instanta se asigura ca somatia de plata este comunicata sau notificata paratului conform cu legislatia nationala. Modalitatile in care somatia va putea fi comunicata paratului sunt reglementate de art 13 si 14 din Regulament.
1.Comunicarea sau notificarea insotita de confirmarea de primire de catre parat
Somatia europeana de plata poate fi comunicata sau notificata paratului in conformitate cu legislatia nationala a statului in care trebuie efectuata comunicarea sau notificarea, intr-unul din urmatoarele moduri:
- comunicare sau notificare personala, paratul semnand o confirmare de primire care contine data primirii;
- comunicare sau notificare personala printr-un document semnat de persoana competenta care a efectuat comunicarea sau notificarea, cu mentiunea ca paratul a primit actul sau ca a refuzat sa il primeasca fara niciun motiv legitim, precum si cu data la care a fost comunicat sau notificat actul;
- comunicare sau notificare prin posta, paratul semnand si trimitand inapoi o confirmare de primire care contine data primirii;
- comunicare sau notificare prin mijloace electronice, cum ar fi faxul sau posta electronica, paratul semnand si trimitand inapoi o confirmare de primire care contine data primirii.
2. Comunicarea sau notificarea neinsotita de confirmarea de primire de catre parat
Somatia europeana de plata poate fi, comunicata sau notificata paratului in conformitate cu legislatia nationala a statului in care trebuie efectuata comunicarea sau notificarea, intr-unul din urmatoarele moduri:
- comunicare sau notificare personala, la adresa personala a paratului, unor persoane care locuiesc la aceeasi adresa ca acesta sau care sunt angajate la aceasta adresa;
- in cazul in care paratul este un lucrator care desfasoara o activitate independenta sau o persoana juridica, comunicare sau notificare personala, in localurile comerciale ale paratului, unor persoane angajate ale paratului;
- depunerea somatiei in cutia postala a paratului;
- depunerea somatiei la un oficiu postal sau la autoritatea publica competenta si comunicare scrisa cu privire la aceasta depunere in cutia postala a paratului, cu conditia ca aceasta comunicare scrisa sa mentioneze clar natura juridica a actului sau faptul ca este echivalenta cu o notificare sau comunicare si ca de la aceasta data incep sa curga termenele;
- prin posta fara dovada, atunci cand paratul este domiciliat in statul membru de origine;
- prin mijloace electronice cu confirmare de primire automata, cu conditia ca paratul sa fi acceptat expres in prealabil acest mod de comunicare sau notificare.
Comunicarea sau notificarea se poate face, de asemenea, unui reprezentant al paratului.
Ambele hotarari pot fi atacate de catre paratul debitor. Daca pentru somatia romaneasca, formalismul este mai putin evident, in cazul somatiei europene, paratul, ca si reclamantul trebuie sa imbrace opozita la somatice sub forma unui formular-formularul tip F din anexa VI care ii este transmis odata cu somatia europeana de plata. Opozitia se trimite in termen de treizeci de zile de la data comunicarii sau notificarii somatiei catre parat.
Paratul indica in opozitie ca el contesta creanta fara a fi obligat sa precizeze motivele acestei contestatii.
In cazul somatiei romanesti, debitorul este obligat sa indice si motivele pentru care a formulat cererea in anulare. Cererea in anulare se formuleaza in termen de 10 zile de la data comuniciarii Ordonantei.
De retinut este faptul ca doar debitoului i se recunoaste, in ambele reglementari, posibilitatea de a ataca hotarea judecatoreasca pronuntata. Astfel, in legislatia noastra, potrivit art 7 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 5/2001, in situatia in care cererea de emiterea a somatiei de plata a fost respinsa, hotararea pronuntata este irevocabila, nefiind supusa caii de atac a cererii in anulare, exercitarea acesteia de catre creditor fiind inadmisibila. Mai mult, aceasta hotarare judecatoreasca de respingere a cererii de emitere a somatiei de plata este irevocabila, indiferenta daca actiunea a fost respinsa pe fond sau anulata ca netimbrata, pentru lipsa calitatii de reprezentant sau din alte considerente. Ca urmare, recursul declarat impotriva unei astfel de hotarari judecatoresti este inadmisibil.
Imposibilitatea formularii unei cereri de recurs impotriva unei astfel de hotatari judecatoresti a facut obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate invocata de Judecatoria Galati la data de 6 decembrie 2002. Curtea Constitutionala a respins aceasta exceptie, motivand faptul ca: “instituirea unei cai de atac cu fizionomi juridica diferita de cea a cailor de atac de drept comun nu releva nici un aspect de neconstitutionalitate, fiind in deplina concordanta cu prevederile art 128 din Constitutie. In masura in care textul constitutional de referinta foloseste termenul generic de “cai de atac”, fara a le identifica si caracteriza, respectiv fara a se referi in terminis la apel si recurs, impoteza in care respectarea acestor date de identificare ar fi convertita intr-un criteriu de constitutionalitate, legiutorul ordinar este deplin indreptatit ca, in considerarea anumitor particularitati, sa opteze pentru o cale de atac cu o identitatea proprie, alta decat a celei de drept comun.”
In ceea ce priveste cererea de revizuire formulata de catre debitor, consideram ca nici aceasta cale de atac nu poate fi formulata impotriva unei hotarari prin care s-a solutionat cererea de emitere a unei somatii de plata, deoarece acestei cai extraordinare de atac ii sunt supuse doar hotararile care evoca fondul, in vreme ce prin procedura necontencioasa a somatiei de plata nu se rezolva fondul cauzei. Debitorului ii ramane insa posibilitatea sa formuleze sis a promoveze o cerere in anulare.
In cazul in care s-a facut opozitie in termen, procedura continua in fata instantelor competente din statul membru de origine in conformitate cu normele de procedura civila de drept comun, cu exceptia cazului in care reclamantul a cerut expres ca procedura sa ia sfarsit in acest caz. Atunci cand reclamantul si-a valorificat creanta recurgand la procedura europeana a somatiei de plata, nicio dispozitie a legislatiei nationale nu aduce atingere pozitiei sale in cursul procedurii civile de drept comun ulterioare.
Trecerea la procedura civila de drept comun este reglementata de legislatia statului membru de origine. Reclamantul este informat cu privire la orice opozitie facuta de parat si cu privire la orice trecere la procedura civila de drept comun.
Cererea in anulare se solutioneaza de catre instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta. In situatia in care cererea in anulare este admisa, si ordonanta s-a anulat, aceasta hotarare este irevocabila, iar creditorul are posibilitatea sa utilizeze calea de drept comun pentru valorificarea creantei sale.
In cazul in care, nu a fost facuta nicio opozitie la instanta de origine, aceasta declara de indata ca somatia europeana de plata este executorie, utilizand formularul tip G din anexa VII. Conditiile formale necesare dobandirii fortei executorii sunt reglementate de legislatia statului membru de origine.
Instanta trimite somatia europeana de plata executorie paratului.
O somatie europeana de plata devenita executorie in statul membru de origine se recunoaste si se executa in celelalte state membre fara a fi necesara o declaratie de constatare a fortei executorii si fara ca recunoasterea acesteia sa poata fi contestata.
Dupa expirarea termenului de opozitie, paratul are dreptul sa ceara reexaminarea somatiei europene de plata in fata instantei competente din statul membru de origine in cazul in cazul in care: somatia de plata a fost comunicata sau notificata in conformitate cu una din modalitatile prevazute la articolul si comunicarea sau notificarea nu a intervenit in timp util pentru a-i permite sa-si pregateasca apararea, fara ca acest lucru sa-i poata fi imputabil, sau daca paratul a fost impiedicat sa-si conteste creanta de cauze de forta majora sau datorita unor circumstante extraordinare, fara ca acest lucru sa-i poata fi imputabil, cu conditia ca, in ambele cazuri, sa actioneze cu promptitudine.
Dupa expirarea termenului de opozitie, paratul are, de asemenea, dreptul sa ceara reexaminarea somatiei europene de plata in fata instantei competente din statul membru de origine atunci cand somatia de plata a fost emisa in mod vadit eronat, tinand seama de cerintele stabilite de prezentul regulament sau avand in vedere alte circumstante exceptionale.
In cazul in care instanta respinge cererea paratului somatia europeana de plata ramane valabila.
In cazul in care instanta hotaraste ca reexaminarea se justifica pe motiv ca este indeplinita una din conditiile de reexaminare somatia europeana de plata este nula si neavenita.
La cererea creditorului ordonanta ramasa definitiva, va fi investita cu formula executorie, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila. Astfel investita, ordonanta constituie titlu executoriu, care se elibereaza creditorului. Totodata titlul, in copie, se comunica si debitorului.
O remarca se impune a fi facuta in legatura cu investirea cu formula executorie a ordonantei de admitere. Astfel, prin Decizia nr. 11 din 20 martie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se arata ca: “Cererea de investire cu formula executorie a ordonantei de admitere, in tot sau in parte, a somatiei de plata nu este admisibila daca aceasta nu a fost comunicata prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.”
In ceea ce priveste executarea, procedurile de executare sunt reglementate de legislatia statului membru de executare. Somatia europeana de plata devenita executorie se executa in aceleasi conditii ca o hotarare executorie luata in statul membru de executare.
In scopul executarii in alt stat membru, reclamantul furnizeaza autoritatilor de executare competente din acest stat membru o copie a somatiei europene de plata, astfel cum este declarata executorie de catre instanta de origine si traducerea somatiei europene de plata in limba oficiala a statului membru de executare. Traducerea este certificata de catre o persoana autorizata in acest scop intr-unul din statele membre.
Nicio cautiune si nici un depozit, indiferent de denumire, nu pot fi impuse reclamantului care, intr-un stat membru, solicita executarea unei somatii de europene de plata emise intr-un alt stat membru datorita faptului ca este un resortisant strain sau ca nu are domiciliul sau resedinta in statul membru de executare.
La cererea paratului, instanta competenta din statul membru de executare refuza executarea in cazul in care somatia europeana de plata este incompatibila cu o hotarare pronuntata sau o somatie emisa anterior in orice stat membru sau intr-o tara terta, cu conditia ca: hotararea pronuntata sau somatia emisa anterior sa priveasca aceleasi parti intr-un litigiu avand acelasi obiect; hotararea pronuntata sau somatia emisa anterior sa indeplineasca conditiile necesare recunoasterii acesteia in statul membru de executare si incompatibilitatea sa nu fi putut fi invocata in cursul procedurii judiciare in statul membru de origine.
Executarea este, de asemenea, refuzata, la cerere, in cazul si in masura in care paratul a platit reclamantului suma stabilita in somatia europeana de plata.
O somatie europeana de plata nu poate face in niciun caz obiectul unei reexaminari pe fond in statul membru de executare.
Atunci cand paratul a cerut reexaminarea, instanta competenta in statul membru de executare poate, la cererea paratului, sa limiteze procedura de executare la masuri asiguratorii sa subordoneze executarea constituirii unei garantii pe care o determina sau, in circumstante exceptionale, sa suspende procedura de executare.
Prin contestatia la executare debitorul poate invoca aparari de fond impotriva titlului executoriu, cu exceptia cazului in care a formulat cerere in anulare impotriva ordonantei de admitere a cererii creditorului.
Suma cheltuielilor de judecata aferente unei proceduri europene a somatiei de plata si procedurii civile de drept comun care urmeaza in cazul unei opozitii la somatia europeana de plata intr-un stat membru nu este mai mare decat cheltuielile de judecata generate de o procedura civila de drept comun neprecedata de o procedura europeana a somatiei de plata in statul membru respectiv.
Orice aspect de procedura care nu este reglementat in mod expres prin acest regulament este completat prin dispozitiile din legislatia nationala.
Prin Regulamentul mai sus analizat s-a dorit a a simplifica, a se accelera si a se reduce costurile de procedura in cauzele transfrontaliere referitoare la creantele pecuniare necontestate.
Procedura instituita de acest regulament ar trebui sa constituie un instrument complementar si facultativ pentru reclamant, care este in continuare liber sa recurga la o procedura prevazuta de legislatia nationala. in consecinta, prezentul regulament nu inlocuieste si nici nu armonizeaza mecanismele de recuperare a creantelor necontestate existente in temeiul legislatiei nationale.
Reclamantul este obligat sa furnizeze, in cererea de somatie europeana de plata, informatii suficiente pentru identificarea si justificarea clara a creantei astfel incat sa permita paratului sa decida in cunostinta de cauza fie sa se opuna acesteia, fie sa nu o conteste. in acest context, reclamantul este obligat sa includa o descriere a elementelor de proba in sprijinul creantei.
Aplicarea acestui Regulament in statele membre se bazeaza, in mare masura, pe increderea reciproca intre institutiile acestor state.
O somatie europeana de plata emisa intr-un stat membru si care a devenit executorie ar trebui sa fie considerata, in scopul executarii, ca si cum ar fi fost emisa in statul membru in care este solicitata executarea. increderea reciproca in administrarea justitiei in statele membre face ca o instanta dintr-un stat membru sa poate considera ca sunt indeplinite toate conditiile de emitere a unei somatii europene de plata pentru a permite executarea somatiei in toate celelalte state membre fara un control judecatoresc privind aplicarea corecta a normelor minime de procedura in statul membru in care somatia trebuie sa fie executata.
Cu toate acestea, s-a considerat ca, in ceea ce priveste executarea, ar fi de preferat sa se aplice legislatia fiecarui stat in parte.
Aceste proceduri de somatie de plata au fost create pentru a face posibila recuperarea rapida a sumelor de bani rezultate din creante cerete, lichide si exigibile. Procedura este una rapida si eficienta prin termenul scurt de solutionare a cererilor, prin faptul ca nu se analizeaza fondul raporturilor juridice dintre parti si prin accea ca nu este necesara parcurgerea etapei concilierii prevazute de art 720 indice 1 Cod Procedura Civila.
Regulamentul European nr 1896 se inscrie in categoria masurilor din domeniul cooperarii judiciare in materie civila, care au incidenta transfrontaliera si care sunt necesare functionarii pietei interne.
Cu toate ca a intrat in vigoare doar de cateva luni, prevederile acestui Regulament pot fi folosite cu succes de catre societatile creditoare romanesti in vederea recuperarii in mod rapid si necostisitor a creantelor de la partenerii lor din Uniunea Europeana, in baza principiului cooperarii judiciare si sporirii accesului la justitie.
Procedura ordonantei de plata prevazuta de Titlul IX din Proiectul noului Cod de Procedura Civila.
In Proiectul noului Cod de procedura civila, la Titlul IX, este prevazuta o procedura noua, aceea a ordonantei de plata. Aceasta procedura, din punctul nostru de vedere, preia, in mare parte, procedura prevazuta de Ordonanta de Urgenta a Guvernului 5/2001, aplicandu-se creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract, inclusiv din cele incheiate intre un intreprinzator si o autoritate contractanta, constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege. De la aplicarea acestei proceduri sunt excluse creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa si creantele care izvorasc din contractele incheiate intre intreprinzatori si consumatori.
O noutate absoluta o reprezinta faptul ca, inainte de a putea introduce o cerere de emitere a unui ordonante de plata la instanta competenta, creditorul este nevoit sa ii comunice debitorului, prin intermediul executorului judecatoresc sau prin scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, o somatie, prin care ii va pune in vedere sa plateasca suma datorata in termen de 15 zile de la primirea acesteia. Aceasta somatie intrerupe prescriptia extinctiva in conditiile Codului civil.
Abia dupa comunicarea acestei somatii, si daca debitorul nu plateste in termenul de 15 zile, creditorul poate introduce cererea privind ordonanta de plata la instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei in prima instanta.
Cererea de emitere a ordonantei de plata trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute si de cele doua Ordonante de Urgenta ale Guvernului, si anume Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 5/2001 si 119/2007. Cererea si actele anexate la aceasta se depun in copie in atatea exemplare cate parti sunt, plus unul pentru instanta.
Pentru solutionarea cererii, judecatorul dispune citarea partilor, potrivit dispozitiilor referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lamuriri, precum si pentru a starui in efectuarea platii sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o intelegere a partilor asupra modalitatilor de plata. Citatia va fi inmanata partii cu 10 zile inaintea termenului de judecata. in citatie se va preciza ca debitorul este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 3 zile inaintea termenului de judecata, facandu-se mentiune ca, in cazul nedepunerii intampinarii instanta, fata de imprejurarile cauzei, poate considera aceasta ca o recunoastere a pretentiilor creditorului. In cazul celorlalte acte normative, debitorul avea posibilitatea sa depuna intampinare cel tarziu pana la primul termen de judecata.
intampinarea nu se comunica reclamantului, care va lua cunostinta de cuprinsul acesteia la primul termen de judecata.
In cazul in care creditorul declara ca a primit plata sumei datorate, instanta ia act de aceasta imprejurare printr-o incheiere definitiva, prin care se dispune inchiderea dosarului. Cand creditorul si debitorul ajung la o intelegere asupra platii, instanta ia act de aceasta, pronuntand o hotarare de expedient. Hotararea de expedient este definitiva si constituie titlu executoriu fara a fi investita cu formula executorie.
Daca debitorul contesta creanta, instanta verifica daca aceasta este intemeiata, in baza inscrisurilor aflate la dosar si a explicatiilor si lamuririlor partilor. in cazul in care apararea debitorului este intemeiata, instanta va respinge cererea creditorului prin incheiere.
Daca apararile de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, in procedura de drept comun, instanta va respinge cererea creditorului privind ordonanta de plata prin incheiere.
In aceste cazuri, creditorul poate introduce cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun.
In cazul in care instanta, urmare a verificarii cererii pe baza inscrisurilor depuse, precum si a declaratiilor partilor, constata ca pretentiile creditorului sunt intemeiate, va emite o ordonanta de plata, in care se precizeaza suma s termenul de plata. Acesta, la fel ca in cazul celorlalte acte normative deja in vigoare, nu va fi mai mic de 10 zile si nici nu va depasi 30 de zile de la data comunicarii ordonantei. Judecatorul nu va putea stabili alt termen de plata, decat daca partile se inteleg in acest sens.
Ordonanta se va inmana partii prezente sau se va comunica fiecarei parti de indata, potrivit legii.
Daca de la data introducerii cererii creditorului au trecut mai mult de 90 zile fara a se pronunta ordonanta de plata, instanta va dispune, chiar din oficiu, inchiderea dosarului prin incheiere definitiva, creditorul putand formula o cerere potrivit dreptului comun. Art 12 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007, cuprinde aceeasi precizare, insa excepteaza de la calcul perioadele de intarziere datorate culpei creditorului.
Credem ca prevederea noua este una mai restrictive, deoarece nu cuprinde nicio exceptie, stabilind doar obligatia instantei de a inchide dosarul, la implinirea termenului.
La fel ca si reglementarile actuale, si cea viitoare arata ca impotriva ordonantei de plata debitorul poate formula cerere in anulare in termen de 10 zile de la data inmanarii sau comunicarii acesteia.
Cererea in anulare poate fi introdusa, in noua reglementare, atat de catre debitor, cat si de catre creditor. Astfel, creditorul poate formula cerere in anulare impotriva incheierilor prin care s-a respins cererea lui pe motiv ca fost contestata sau ca necesita administrarea unor alte probe precum si in situatia in care cererea sa a fost admisa doar partial.
Prin cererea in anulare se poate invoca numai nerespectarea cerintelor prevazute de prezentul titlu pentru emiterea ordonantei de plata, precum si, daca este cazul, cauze de stingere a obligatiei ulterioare emiterii ordonantei de plata. Cererea in anulare se solutioneaza de catre instanta care a pronuntat ordonanta de plata, in complet format din 2 judecatori.
Cererea in anulare nu suspenda executarea. Suspendarea va putea fi, insa, incuviintata, la cererea debitorului, numai daca se depune o cautiune, al carei cuantum va fi fixat de instanta.
Daca instanta investita admite, in tot sau in parte, cererea in anulare, aceasta va anula ordonanta, in tot sau, dupa caz, in parte, pronuntand o hotarare definitiva
Hotararea prin care a fost respinsa cererea in anulare este definitiva.
Ordonanta de plata, devenita definitiva ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii in anulare are putere de lucru judecat si constituie titlu executoriu fara a fi investita cu formula executorie.
impotriva executarii silite a ordonantei de plata, partea interesata poate face contestatie la executare, potrivit dreptului comun. in cadrul contestatiei nu se pot invoca decat neregularita?i privind procedura de executare, precum si cauze de stingere a obligatiei ivite ulterior ramanerii definitive a ordonantei de plata.
Aceasta procedura preia, cum am aratat, in mare, dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 5/2001. Cu toate ca, din anumite puncte de vedere, reglementarea este mai complexa, deoarece impune si o etapa preliminara, aceea a trimiterii notificarii catre debitor-asemenatoare pe alocuri cu chemarea la conciliere din forma actuala a Codului de Procedura civila, ea cuprinde si dispozitii menite sa grabeasca solutionarea cererii. Astfel, intampinarea trebuie depusa inainte de primul termen de judecata si ea nu se mai comunica, eliminandu-se astfel posibilitatea de a se da un termen pentru studiul intampinarii, iar intreaga procedura nu poate sa dureze mai mult de 90 zile, indiferent care ar fi motivele care au impiedit solutionarea rapida a cererii.
O alta noutate o constituie posibilitatea creditorului de a formula cerere in anulare in cazul respingerii cereriii sale, oferindu-se astfel acestuia dreptul de obtine analizarea cererii sale in complet de 2 judecatori.
Desi intentia legiuitorului a fost, cu siguranta, aceea de a crea o procedura noua si rapida de recuperare a creantelor necontestate, consideram ca tocmai unele dintre elementele de noutate sunt, cel putin pe alocuri, de natura sa o transforme intr-o procedura mai lunga decat cea existenta in prezent si anume: comunicarea, in prealabil, a notificarii catre debitor si stabilirea unui termen de plata de 15 zile in favoarea debitorului.
In ceea ce priveste necomunicarea intampinarii, creditorul putand-o lectura-de cele mai multe ori doar fugitiv- in sala de judecata, consideram prevederea ca fiind in defavoarea sa. De cele mai multe ori debitorul, prin intampinare, contesta creanta invocata de catre creditor, invocand diferite acte, iar creditorul este lipsit de posibilitatea de a dovedi, cu probe, ca aceasta contestare a creantei de catre debitor nu este intemeiata.
Pe langa aceste mici neajunsuri, apreciem ca pozitive alte elemente cum ar fi posibilitatea creditorului de a formula cerere in anulare. Potrivit actelor normative aflate acum in vigoare, creditorul este dezavantajat in fata debitotului, neputand ataca hotararea judecatoreasca pronuntata.
O astfel de prevedere era insa impetuos necesara pentru a reduce din “dezavantajul” in care se afla creditorul prin aceea ca nu putea studia intampinarea decat la primul termen de judecata, la dosarul cauzei.
Cu siguranta ca aceasta procedura noua, va suferi numeroase modificari si adapatri, impuse indeosebi de practica, la fel cum s-a intamplat cu actele normative aflate in prezent in vigoare, respectiv Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 5/2001 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 119/2007, acte din care isi are izvorul.
